ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5152/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5152/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra conflictului
negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Cluj, sub nr. 343/117/2011, reclamanta Administrația Bazinală de
Apă Someș-Tisa a solicitat anularea în tot a Contractului de concesiune nr. AA
din 16 august 2004 încheiat între pârâții Consiliul Local Călinești-Oaș și SC
S. SRL și respectiv radierea de la poziția 267 din Lista bunurilor cuprinse în
patrimoniul județului Satu Mare a obiectivului cu cod de clasificare 1.4.6.
denumit Baraj Călinești-Oaș luciu de apă.
În susținerea
cererii, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârilor
Consiliului Județean Satu Mare nr. 135/1999 și nr. 83/2001 și excepția de
nelegalitate a Hotărârilor Consiliului Local Călinești-Oaș nr. 1/2003 și nr.
41/2003.
Pârâtul Consiliul Local
Călinești-Oaș a invocat excepția prematurității cererii pentru lipsa procedurii
prealabile, excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția lipsei
calității procesuale pasive a Consiliului Județean Satu Mare.
Pârâta SC S. SRL a
formulat și cerere reconvențională prin care a arătat că valoarea contractului
de finanțare este de 11.294.706,88 RON, din care autoritatea contractantă s-a
obligat să acorde o finanțare nerambursabilă de 6.776.824,13 RON, reprezentând
60% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Reclamanta și-a
precizat și modificat petitul 2 al cererii în sensul că solicită radierea de la
poziția 7, cod clasificare 1.4.6 a obiectivului Baraj Călinești-Oaș, categoria
Puțuri, râuri, lacuri de acumulare din Inventarul bunurilor care aparțin
domeniului public al comunei Călinești-Oaș, iar în susținerea acestui capăt de
cerere a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local al
comunei Călinești-Oaș nr. 24/2001.
Prin Sentința civilă
nr. 2134/2011 pronunțată de Tribunalul Cluj la data de 26 aprilie 2011 s-a
admis excepția prematurității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile și
s-a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Prin Decizia civilă
nr. 206 din 13 ianuarie 2012 pronunțată în Dosar nr. 343/117/2011 al Curții de
Apel Cluj, s-a admis recursul declarat de reclamanta Administrația Națională
Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa împotriva sentinței
instanței de fond, care a fost casată și s-a dispus trimiterea cauzei spre
rejudecare aceleiași instanțe.
Cauza a fost
înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. 343/117/2011*.
În rejudecare,
instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
Consiliul Județean Satu Mare și a respins excepția lipsei calității procesuale
active și excepția prescripției dreptului la acțiune, invocate de pârâții
Consiliul Local Călinești-Oaș și SC S. SRL, pentru considerentele expuse în
cuprinsul încheierii de ședință.
Reclamanta
Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a formulat precizare și modificare de
acțiune, solicitând modificarea H.G. nr. 967/2002, în sensul radierii
obiectivului Baraj Călinești-Oaș din Anexa 17 de la poziția 7, cod clasificare
1.4.6. categoria Puțuri, râuri, lacuri de acumulare din Inventarul bunurilor
care aparțin domeniului public al Comunei Călinești-Oaș, acesta fiind un bun
care aparține domeniului public al statului, și nu al comunei.
În motivare,
reclamanta a arătat că introducerea Acumulării Călinești-Oaș în inventarul
sus-menționat s-a făcut prin încălcarea dispozițiilor Legii nr. 213/1998, care
stabilește apartenența unor astfel de bunuri la domeniul public al statului, și
nu al comunei, cu toate că în anexa la Cap. II, care delimitează categoriile de
drumuri ce aparțin domeniului public al comunelor nu figurează.
Reclamanta a mai
arătat că pe lângă dispozițiile imperative ale Legii nr. 213/1998, se încalcă
prevederile art. 4 alin. (1) și (2), art. 6 alin. (6) și art. 7 alin. (1) și
(2) din Legea nr. 107/1996 și că în temeiul prevederilor acestei legi,
coroborat cu dispozițiile Legii nr. 213/1998 și cu precizările din Anexa 1,
Cap. I pct. 3, obiectivul a fost inventariat și evidențiat ca făcând parte din
domeniul public al statului cuprins în Anexa la H.G. nr. 1045/2000 - Inventarul
bunurilor din domeniul public al statului în administrarea CN "Apele
Române", cu valoare de inventar care în 2002 a fost reactualizată.
În ședința publică
din data de 18 iunie 2012, instanța a respins excepția tardivității precizării
și modificării de acțiune invocată de pârâții SC S. SRL și Consiliul Local
Călinești-Oaș.
La același termen,
reclamanta și-a extins acțiunea față de pârâtul Guvernul României.
Prin notele de
ședință depuse, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a poziției 7 cod
clasificare 1.4.6. categoria Puțuri, râuri, lacuri de acumulare din Anexa 17 la
H.G. nr. 967/2002, iar pârâtul Consiliul Local Călinești-Oaș a solicitat a se
dispune declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Cluj, respingerea ca
inadmisibilă a cererii, pe excepția prematurității, datorită lipsei procedurii
prealabile, respingerea ca inadmisibilă a cererii, pe excepția tardivității în
condițiile art. 11 din Legea nr. 554/2004 și respectiv respingerea acțiunii pe
excepția lipsei de obiect specific activității judiciare.
Prin Sentința civilă
nr. 2553 din 1 octombrie 2012, Tribunalul Cluj a admis excepția necompetenței
sale materiale și a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii
introductive, astfel cum a fost precizată și extinsă în favoarea Curții de Apel
Cluj.
Pentru a dispune în
acest sens, Tribunalul Cluj a reținut următoarele:
Potrivit art. 10
alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, "Litigiile privind
actele administrative (...) emise sau încheiate de autoritățile publice
centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii
vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se
soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale
curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
Interpretarea și aplicarea
unitară a acestei norme legale este în sensul recunoașterii unui criteriu al
rangului autorității publice emitente a actului administrativ atacat, alături
de criteriul valoric aplicabil în cazul litigiilor cu caracter fiscal.
Obiectul prezentei cereri
nu îl reprezintă taxe, impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale
acestora, astfel încât competența materială a primei instanțe se va determina
în funcție de primul criteriu expus.
Guvernul României
fiind o autoritate a administrației publice centrale, cererea privind
modificarea unei hotărâri de Guvern este de competența curții de apel.
S-a mai reținut că
instanța competentă material urmează a soluționa celelalte excepții invocate de
pârâtul Consiliul Local Călinești-Oaș și a dispune cu privire la excepțiile de
nelegalitate a poziției 7 din Anexa 17 a H.G. nr. 967/2002 și respectiv a
H.C.L. nr. 24/2001, invocate de reclamantă.
Cauza a fost
înregistrată sub nr. 1500/33/2012 pe rolul Curții de Apel Cluj.
Prin Sentința nr. 881
din 15 noiembrie 2012, Curtea de Apel Cluj a admis excepția necompetenței
materiale, invocată din oficiu de această instanță, a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul
negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și
Justiție în vederea soluționării conflictului.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Curtea a constatat că nu a fost învestită, în condițiile art.
4 din Legea nr. 554/2004, cu soluționarea excepției de nelegalitate, ci a fost învestită
cu soluționarea, pe fond, a cererii de chemare în judecată.
Competența
instanțelor de contencios administrativ în soluționarea litigiilor având ca
obiect anularea actelor administrative este reglementată de art. 10 din Legea
nr. 554/2004.
În cauza de față,
actul a cărui anulare se solicită este emis de Consiliul Local Călinești-Oaș,
prin urmare competența materială de soluționare a cauzei aparține Tribunalului
Cluj, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, corelat cu art. 2 pct.
1 lit. d) C. proc. civ., iar nu Curții de Apel Cluj.
Considerentele
Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență:
Înalta Curte,
constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21, art.
22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în
raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.
Acțiunea are ca
obiect anularea Contractului de concesiune nr. AA/2004 încheiat la data de 16
august 2004 între Consiliul Local Călinești-Oaș în calitate de concedent, pe de
o parte, și SC S. SRL, în calitate de concesionar, pe de altă parte, și
radierea de la poziția 267 din Lista bunurilor cuprinse în patrimoniul
județului Satu Mare a obiectivului cu cod clasificare denumit Baraj Călinești,
acesta fiind un bun ce aparține domeniului public al statului, și nu al
județului.
Cererea a fost
soluționată, într-un prim ciclu procesual, prin Sentința civilă nr. 2134 din 26
aprilie 2011 de către Tribunalul Cluj, sentință care, prin Decizia civilă nr.
206 din 13 ianuarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, a fost casată,
fiind dispusă trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, a
reținut Tribunalul Cluj că, dată fiind extinderea și precizarea de acțiune,
prin care a fost chemat în judecată și Guvernul României, solicitându-se
radierea obiectivului Baraj Călinești-Oaș din Anexa 17 de la poziția 7 din
Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Călinești-Oaș,
cuprinsă în H.G. nr. 967/2000, competența de soluționare revine Curții de Apel
Cluj, petitul din extinderea de acțiune fiind cel principal, iar cel din
cererea inițială, accesoriu.
Astfel, se observă că
reclamanta nu a intenționat să solicite anularea H.G. nr. 967/2000, astfel cum
a reținut Tribunalul Cluj, ci a înțeles să invoce excepția de nelegalitate a
acestui act administrativ.
Cu toate acestea,
Curtea nu a fost învestită, în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, cu
soluționarea excepției de nelegalitate, ci a fost învestită cu soluționarea, pe
fond, a cererii de chemare în judecată.
Competența
instanțelor de contencios administrativ în soluționarea litigiilor având ca
obiect anularea actelor administrative este reglementată de art. 10 din Legea
nr. 554/2004.
În interpretarea și
aplicarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în jurisprudența Înaltei
Curți de Casație și Justiție s-a reținut, cu caracter unitar, că aceste
dispoziții instituie două criterii de determinare a competenței materiale a
instanței de fond, după cum urmează:
criteriul poziționării
în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității centrale sau
locale) a autorității publice emitente a actului atacat;
criteriul valoric,
stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei
vamale care face obiectul actului administrativ contestat.
Cu alte cuvinte, dacă
litigiul are caracter fiscal, în sensul că privește taxe, impozite,
contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, competența se stabilește
în funcție de valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru
departajarea competenței tribunalului de cea a curții de apel fiind suma de
500.000 RON, fără a avea relevanță rangul autorității publice emitente a
actului contestat sau care este parte în contractul administrativ.
Cum, în cauza de
față, actul a cărui anulare se solicită este emis de Consiliul Local
Călinești-Oaș, competența materială de soluționare a cauzei aparține
Tribunalului Cluj, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, corelat cu
art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ., iar nu Curții de Apel Cluj.
Având în vedere
considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (4) și (5) C. proc. civ.,
Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Cluj, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Administrația Națională Apele
Române - Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa în contradictoriu cu pârâții
Consiliul Local Călinești-Oaș, SC S. SRL, Consiliul Județean Satu Mare și
Guvernul României în favoarea Tribunalului Cluj, secția contencios
administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 24 aprilie 2013.
Procesat
de GGC - AZ