ÎCCJ, decizie (scj.ro #84269)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84269) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Recurs. Plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor
procurorului de netrimitere în judecată. Omisiunea instanței de a menționa în
minută numele unuia dintre petenți
Cuprins pe materii
: Drept procesual penal. Partea
specială. Judecata. Căile de atac ordinare. Recursul
Indice alfabetic
: Drept procesual penal
- recurs
- plângere împotriva rezoluțiilor sau
ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată
- conținutul minutei
C. proc. pen.,
art. 194, art. 309,
art. 385
9
alin. (1) pct. 9
Dacă, soluționând plângerea împotriva rezoluției sau a ordonanței procurorului
de netrimitere în judecată, formulată de mai mulți petenți care au invocat
motive comune, plângerea adresată instanței fiind unică, instanța omite să
menționeze în minută numele unuia dintre petenți, nu este incident motivul de
casare prevăzut în art. 385
9
alin. (1) pct. 9 C. proc. pen., care
privește cazurile când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta nu
se înțelege, ci o astfel de omisiune va fi înlăturată prin procedura prevăzută
în art. 194 din același cod.
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 2664 din 27 aprilie
2006
Curtea de Apel București, secția I penală, prin sentința nr. 174 din 15
decembrie 2005, a respins plângerea petenților R.A., R.M. și R.R. formulată
împotriva rezoluției din 24 martie 2005 a procurorului de la Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel București.
Împotriva acestei sentințe procurorul a declarat recurs, susținând că între
minută și dispozitivul sentinței nu există identitate, întrucât în minută sunt
menționați numai petenții R.A. și R.M., iar în dispozitivul sentinței sunt
menționați toți cei trei petenți, R.A., R.M. și R.R.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 309 C. proc. pen., rezultatul deliberării se consemnează într-o
minută, care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii.
Completul de judecată, în primă instanță, este format, potrivit legii,
dintr-un singur judecător. Din analiza dispozițiilor art. 306 și art. 308 C.
proc. pen. rezultă că, îndată după încheierea dezbaterilor, are loc deliberarea
judecătorului, luarea hotărârii asupra soluțiilor date chestiunilor supuse
deliberării, consemnarea rezultatului deliberării în minută și, apoi,
pronunțarea hotărârii (minutei) în ședință publică.
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că judecătorul primei
instanțe a deliberat asupra tuturor chestiunilor care au făcut obiectul
judecății, a întocmit minuta prin care a dat o soluționare asupra acestora și a
pronunțat hotărârea în condițiile legii.
Împrejurarea că în minută nu este scris și numele petentului R.R., alături de
ceilalți doi petenți, iar în dispozitivul sentinței sunt dactilografiate numele
și prenumele tuturor petenților nu este de natură a justifica concluzia
nelegalității hotărârii prin care a fost soluționată plângerea.
Plângerea penală este unică și este semnată de cei trei petenți, iar motivele
acesteia sunt comune. De asemenea, în plângerea unică adresată instanței
motivele sunt comune pentru toți cei trei petenți.
Judecătorul primei instanțe a soluționat plângerea analizând toate motivele
comune, nici unul dintre petenți neinvocând motive proprii, independente.
Rezultă, astfel, că cei trei petenți formează un grup procesual unic, cu
interese comune, motivele invocate fiind comune, iar înscrisurile constituind
plângerea penală și plângerea adresată instanței fiind unice.
În aceste condiții, simpla omisiune de a înscrie în minută și numele petentului
R.R., omisiune care poate fi înlăturată prin procedura prevăzută în art. 194 C.
proc. pen., nu este de natură a afecta legalitatea soluției asupra obiectului
investirii instanței - soluționarea plângerii unice formulată în comun de cei
trei petenți.
Potrivit art. 385
9
alin. (1) pct. 9 C. proc. pen., hotărârile penale
sunt supuse casării când acestea nu cuprind motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta nu
se înțelege.
În cauză, nici una dintre aceste ipoteze nu este îndeplinită, soluția fiind
motivată, iar această motivare nu contrazice dispozitivul hotărârii. De
asemenea, motivarea și soluția dispusă de judecător nu cuprind aspecte care
le-ar face de neînțeles.
În consecință, recursul procurorului a fost respins.