ÎCCJ, decizie (scj.ro #84269)

Recurs. Plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată. Omisiunea instanței de a menționa în minută numele unuia dintre petenți Cuprins pe materii : Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile de atac ordinare. Recursul Indice alfabetic : Drept procesual penal - recurs - plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată - conținutul minutei C. proc. pen., art. 194, art. 309, art. 385 9 alin. (1) pct. 9 Dacă, soluționând plângerea împotriva rezoluției sau a ordonanței procurorului de netrimitere în judecată, formulată de mai mulți petenți care au invocat motive comune, plângerea adresată instanței fiind unică, instanța omite să menționeze în minută numele unuia dintre petenți, nu este incident motivul de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 9 C. proc.

pen., care privește cazurile când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta nu se înțelege, ci o astfel de omisiune va fi înlăturată prin procedura prevăzută în art. 194 din același cod. I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 2664 din 27 aprilie 2006 Curtea de Apel București, secția I penală, prin sentința nr. 174 din 15 decembrie 2005, a respins plângerea petenților R.A., R.M. și R.R. formulată împotriva rezoluției din 24 martie 2005 a procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Împotriva acestei sentințe procurorul a declarat recurs, susținând că între minută și dispozitivul sentinței nu există identitate, întrucât în minută sunt menționați numai petenții R.A.

și R.M., iar în dispozitivul sentinței sunt menționați toți cei trei petenți, R.A., R.M. și R.R. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 309 C. proc. pen., rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii. Completul de judecată, în primă instanță, este format, potrivit legii, dintr-un singur judecător. Din analiza dispozițiilor art. 306 și art. 308 C. proc. pen. rezultă că, îndată după încheierea dezbaterilor, are loc deliberarea judecătorului, luarea hotărârii asupra soluțiilor date chestiunilor supuse deliberării, consemnarea rezultatului deliberării în minută și, apoi, pronunțarea hotărârii (minutei) în ședință publică.

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că judecătorul primei instanțe a deliberat asupra tuturor chestiunilor care au făcut obiectul judecății, a întocmit minuta prin care a dat o soluționare asupra acestora și a pronunțat hotărârea în condițiile legii. Împrejurarea că în minută nu este scris și numele petentului R.R., alături de ceilalți doi petenți, iar în dispozitivul sentinței sunt dactilografiate numele și prenumele tuturor petenților nu este de natură a justifica concluzia nelegalității hotărârii prin care a fost soluționată plângerea. Plângerea penală este unică și este semnată de cei trei petenți, iar motivele acesteia sunt comune. De asemenea, în plângerea unică adresată instanței motivele sunt comune pentru toți cei trei petenți.

Judecătorul primei instanțe a soluționat plângerea analizând toate motivele comune, nici unul dintre petenți neinvocând motive proprii, independente. Rezultă, astfel, că cei trei petenți formează un grup procesual unic, cu interese comune, motivele invocate fiind comune, iar înscrisurile constituind plângerea penală și plângerea adresată instanței fiind unice. În aceste condiții, simpla omisiune de a înscrie în minută și numele petentului R.R., omisiune care poate fi înlăturată prin procedura prevăzută în art. 194 C. proc. pen., nu este de natură a afecta legalitatea soluției asupra obiectului investirii instanței - soluționarea plângerii unice formulată în comun de cei trei petenți. Potrivit art. 385 9 alin. (1) pct. 9 C. proc.

pen., hotărârile penale sunt supuse casării când acestea nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta nu se înțelege. În cauză, nici una dintre aceste ipoteze nu este îndeplinită, soluția fiind motivată, iar această motivare nu contrazice dispozitivul hotărârii. De asemenea, motivarea și soluția dispusă de judecător nu cuprind aspecte care le-ar face de neînțeles. În consecință, recursul procurorului a fost respins.