ÎCCJ, decizie (scj.ro #82504)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82504) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Revizuire. Cerere fondată pe art. 322 pct. 5 C. proc. civ. Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Căile de atac. Revizuire. Motive de revizuire. Art. 322 pct. 5 C. proc. civ. Înscrisuri doveditoare Index alfabetic : Drept procesual civil - Revizuire. Cerere fondată pe art. 322 pct. 5 C. proc.civ. - Înscrisuri doveditoare. Sensul art. 322 pct. 5 C. proc. civ. C. proc. civ ., art. 322 pct. 5 Decizia Curții Constituționale, privitoare la neconstituționalitatea textului din legea în baza căruia s-a soluționat o cerere adresată instanței judecătorești, nu constituie „înscris doveditor, în sensul prevăzut în art. 322 pct. 5 C. proc. civ., pe baza căruia să se dispună revizuirea hotărârii . I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5364 din 28 septembrie 2004 Tribunalul Alba, prin sentința civilă nr. 635 din 11 iunie 1997. a admis acțiunea reclamantei D.I., victima unei erori judiciare, și, în baza art. 504 C. proc.
pen., a obligat Statul Român a-i plăti drept despăgubiri suma de 3 milioane de lei. S-a reținut că, după ce reclamantul a fost arestat, în perioada 2 aprilie 1989 – 2 aprilie 1993, și condamnat la 8 ani închisoare, pentru omor, s-a casat hotărârea și s-a trimis cauza pentru completarea urmăririi penale, care s-a finalizat prin scoaterea de sub urmărire, omorul săvârșindu-se în legitimă apărare; că, deci, reclamantul a fost victima unei erori judiciare pentru care i se cuvin despăgubiri. Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia nr. 15 din 20 februarie 1998, a admis recursul declarat de Ministerul Finanțelor și a modificat sentința instanței de fond, în sensul respingerii cererii reclamantului.
S-a reținut că, potrivit art. 504 C. proc. pen. – în redactarea de la acea dată – se puteau acorda despăgubiri numai în cazurile strict prevăzute în textul menționat și anume dacă fapta nu există sau nu a fost săvârșită, iar nu și în cazul prevăzut de art. 10 lit. e) C. proc. pen. (existența unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei – printre care legitima apărare). Împotriva acestei ultime hotărâri, D.I. a formulat cerere de revizuire, ce a fost admisă, prin decizia nr. 339 din 9 aprilie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă, a fost desființată decizia atacată, și s-a respins apelul Ministerului Finanțelor Publice împotriva sentinței nr. 635 din 11 iunie 1970 a Tribunalului Alba, ce a fost menținută.
Recursul declarat de Ministerul Finanțelor împotriva soluționării cererii de revizuire, este întemeiat. Potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților. Prin urmare, se prevede, expres, că nu orice înscrisuri pot justifica o cerere de revizuire, ci numai acelea care au fost descoperite după darea hotărârii sau nu au putut fi înfățișate la judecată, fiind reținute de partea potrivnică, ele existând la data judecății. În speță, prin hotărârea recurată, cererea de revizuire a fost admisă în temeiul textului menționat, avându-se în vedere ca înscris nou decizia Curții Constituționale nr. 45/10 martie 1998, potrivit căreia dispozițiile art. 504 alin. (1) C. proc.
pen. - înainte de modificarea adusă prin Legea nr. 281/2003, art. I nr. 219 - sunt constituționale numai în măsura în care nu limitează ipotezele prevăzute de text, cazurile în care Statul Român răspunde material pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, săvârșite în procesele penale, potrivit art. 48 alin. (3) din Constituție. Decizia Curții Constituționale a fost emisă la 10 martie 1998, fiind publicată în M. Of. nr. 182 din 18.05.1998, în timp ce decizia supusă revizuirii a fost pronunțată la 20.02.1998. Deci, înscrisul invocat nu exista la data judecății și, deci, chiar numai pentru acest considerent hotărârea recurată este greșită, pentru că așa-zisul înscris nou, pe care s-a întemeiat revizuirea, este ulterior judecății și, prin urmare, nu este îndeplinită cerința, redată în art. 322 pct. 5 C. proc.
civ., ca înscrisul doveditor să fi fost reținut de partea potrivnică sau să nu fi putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părților. Dar, hotărârea Curții Constituționale nu constituie înscris nou, în sensul textului redat, ce are în vedere înscrisuri ca mijloace de probă și nu interpretări ale legii, date pe orice cale. Ca atare, nefiind întrunite în speță cerințele art. 322 pct. 5 C. proc. civ. în mod greșit instanța a admis cererea de revizuire. Așa fiind, recursul s-a admis, s-a casat decizia atacată și s-a respins cererea de revizuire.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.