Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84788)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84788) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Contestarea legalității unui act administrativ cu caracter secret. Judecarea cauzei de către un judecător fără drept de acces la informații clasificate. Nelegalitatea soluției pronunțate. Legea nr. 182/2002 Codul de procedură civilă, 261 pct.5 Instanțele au obligația legală de a respecta prevederile Legii nr.182/2002, scopul acestei reglementări fiind protecția informațiilor clasificate, legea instituind principiul potrivit căruia accesul la astfel de informații se face numai pe baza deținerii documentului corespunzător. În situația în care judecătorul cauzei nu deține autorizația de acces la documente secrete, acesta are datoria de a solicita repartizarea la un complet care are abilitarea legală de a cunoaște conținutul acestora.

În lipsa accesului judecătorului la toate documentele dosarului, sentința pronunțată este nelegală, instanța soluționând cauza fără analiza efectivă a legalității actelor supuse controlului judiciar, pronunțând astfel o sentință arbitrară, lipsită de orice suport legal sau faptic și pe care instanța de recurs nu o poate controla judiciar.

Decizia nr. 264 din 20 ianuarie 2012 Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, reclamantul LG a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui, anularea Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr.I/0575 din 07.08.2009, a Dispoziției nr.01030966/ 15.09.2009, emisă de Inspectoratul General al Poliției Române, obligarea pârâților la emiterea unui nou ordin prin care să fie încadrat într-o funcție corespunzătoare celei avute anterior și obligarea la plata despăgubirilor constând în contravaloarea indemnizației de conducere din septembrie 2009 până la zi, actualizată cu rata inflației.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a deținut funcția de Șef Birou Cazarmare și Intendență din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui - Serviciul logistică, iar la data de 07.08.2009 s-a emis Ordinul ministrului administrației și internelor nr. I/0575/07.08.2009 prin care au fost stabilite noile structuri pentru organigrama inspectoratelor județene de poliție, iar ca urmare acestor modificări funcția sa nu s-a mai regăsit în organigramă, motiv pentru care Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui a propus înființarea funcției de specialist I în cadrul Serviciului logistică – Compartimentul administrarea patrimoniului imobiliar și intendență.

Reclamantul a mai arătat că prin Dispoziția nr. 01030966/15.09.2009, Inspectoratul General al Poliției Române a aprobat Statul de organizare al Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui și, implicit, propunerea de înființare a funcției de specialist I pentru care a fost pus în drepturi, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 27 alin. 7 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului conform cărora polițiștii sunt numiți și eliberați din funcție potrivit normelor de competență aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor, în condițiile legii.

Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive față de capătul de cerere privind anularea dispoziției nr.01030966 din 15.09.2009, emise de Inspectoratul General al Poliției Române, în subsidiar solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. I/0575/07.08.2009 este emis cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. Pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române a invocat, prin întâmpinare, excepția inadmisibilității acțiunii susținând că de la data emiterii dispoziției contestate și până la data introducerii cererii de chemare în judecată, reclamantul LG nu i s-a adresat cu o cerere prin care să solicite reexaminarea dispoziției, în sensul revocării sau modificării acesteia.

iar acțiunea reclamantului a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel lași la data de 23.08.2010, anterior datei la care a formulat plângerea prealabilă la Ministerul Administrației și Internelor, pe fondul cauzei solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiate. Prin întâmpinare, pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui nu are calitatea de autoritate publică emitentă a actelor administrative a căror anulare se cere.

Prin Sentința nr.217 din 30 iunie 2011, Curtea de Apel Iași a respins excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor și a Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul LG, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui și, în consecință a anulat Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.I/0575/ 07.08.2009 în partea ce privește aprobarea propunerii de reorganizare a Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, cât și Dispoziția nr.01030966 din 15.09.2009, emisă de Inspectoratul General al Poliției Române, în partea referitoare la Statul de organizare al Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, obligând pârâții la reintegrarea reclamantului pe funcția deținută anterior emiterii actelor administrative anulate.

Curtea de Apel Iași a obligat pe pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui să plătească reclamantului despăgubiri constând în contravaloarea indemnizației de conducere din septembrie 2009 până la zi, actualizată cu rata inflației, iar pe pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui să plătească reclamantului suma de 42 de lei reprezentând cheltuieli de judecată Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență că excepția inadmisibilității este neîntemeiată, întrucât reclamantul LG a aflat de existența actelor atacate din adresa nr. 21519 din 13.05.2010 ce i-a fost comunicată de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui, iar plângerea prealabilă formulată de reclamant, a fost înregistrată la Secretariatul General la nr. 14892/ 21.06.2010, astfel că nu există temei pentru a se reține că nu a fost urmată procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui, instanța de fond a reținut că în speță, calitatea procesuală pasivă se stabilește prin raportare la cererea de chemare în judecată în întregul ei, nu în funcție de solicitările ce alcătuiesc fiecare capăt de cerere, astfel că Ministerul Administrației și Internelor are calitate procesuală pasivă în cauză deoarece a emis Ordinul nr. I/0575/07.08.2009 a cărui anulare s-a solicitat, iar Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui are calitate procesuală pasivă pentru că este persoana care plătește reclamantului drepturile de natură salarială.

Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că în urma solicitărilor făcute de instanță de a se depune la dosar actele atacate împreună cu documentația care a stat la baza emiterii lor, Inspectoratul General al Poliției Române a declasificat Dispoziția nr. 01030966 din 15.09.2009 și a transmis-o instanței, însă pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, prin Adresele nr. 378134/5 din 19.11.2010, nr.2182650/5 din 21.01.2011, nr.2206871/5 din 01.03.2011, nr.2206872/5 din 08.03.2011 și nr. 2186394/5 din 06.04.2011 a comunicat instanței de judecată că Ordinul ministrului administrației și internelor nr.I/0575 din 07.08.2009, prin care se aprobă noile structuri ale inspectoratelor județene de poliție are caracter „secret" și, ca atare, transmiterea acestuia poate fi efectuată numai cu respectarea prevederilor art. 26, art. 38 și art. 39 din Anexa la H.G.

nr. 585/2002. Curtea de Apel Iași, având în vedere că pârâtul Ministerului Administrației și Internelor a comunicat instanței de judecată că punerea la dispoziție a ordinului nu poate servi soluționării cauzei în condițiile în care nici un judecător din cadrul Curții de Apel Iași nu figurează în evidențele instanței ca deținător de certificat de securitate/autorizație de acces la informații clasificate, clasa secrete de stat, nivel de secretizare „secret”, a constatat că într-o astfel de situație, instanța de judecată nu poate ca în baza simplelor afirmații ale autorității publice pârâte care a clasificat actul administrativ contestat să respingă acțiunea ca nefondată.

Prin urmare, instanța de fond apreciat că se impune anularea Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr. I/0575/07.08.2009 în partea ce privește aprobarea propunerii de reorganizare a Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui și a Dispoziției nr.01030966/ 15.09.2009, emisă de Inspectoratul General al Poliției Române, întrucât, în cauză, este evident că a fost alterat echilibrul indispensabil între părțile litigiului în condițiile în care doar pârâtul Ministerul Administrației și Internelor cunoaște conținutul ordinului atacat, ceea ce constituie o barieră în calea justițiabilului, care ar fi pus în situația de a nu-și vedea substanța litigiului său tranșată de către instanța competentă.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui. În motivele de recurs s-a susținut că judecătorul care a soluționat cauza întrucât nu deținea certificat/ autorizație de acces la informații secret de stat , avea obligația de a solicita repartizarea dosarului la un complet care avea acces la astfel de informații. S-a arătat că în cuprinsul sentinței prima instanță nu a adus nici un argument pentru nelegalitatea Ordinului nr.1/0575, sentința fiind nemotivată, încălcând astfel obligațiile prevăzute de art.261 pct.5 Cod procedura civilă.

Înalta Curte, examinând motivele de recurs, acțiunea, sentința primei instanțe și legislația aplicabilă, reține: Curtea de Apel Iași a anulat Ordinul nr.I/0575 din 7.08.2009 în ceea ce privește reorganizarea Inspectoratului de Poliție a județului Vaslui și Dispoziția nr.01030966 din 15.09.2009 referitoare la același inspectorat, cu consecința reintegrării reclamantului pe funcția deținută anterior adoptării celor două acte. Observând sentința primei instanțe se constată că aceasta este nemotivată. Judecătorul fondului nu a efectuat analiza acțiunii și nici a apărărilor pârâților, subliniind că nu a avut acces la actele a căror anularea s-a cerut și că pentru a da eficiență principiului egalității armelor se impune anularea acestora.

Înalta Curte precizează că în cadrul controlului de legalitate a unui act administrativ instanța învestită cu acțiunea în anulare trebuie să verifice conformitatea actului administrativ cu legea sau alte acte normative cu forță juridică superioară. Ori, în cazul de față, instanța de fond nu a efectuat nici un fel de verificări, situație în care a ajuns să anuleze toate actele de organizare ale Inspectoratului de Poliție al județului Vaslui. Cauza nu se putea soluționa fără observarea actelor, pentru ca astfel să se stabilească dacă acestea sunt nelegale. Autoritățile pârâte nu au refuzat înaintarea actelor, ci au solicitat ca acestea să fie observate de o persoană care deține autorizație de acces la documente secrete, ceea ce corespunde exigențelor legii în materia documentelor cu caracter secret.

Instanțele au obligația legală de a respecta prevederile Legii nr.182/2002, scopul acestei reglementări fiind protecția informațiilor clasificate, legea instituind principiul potrivit căruia accesul la astfel de informații se face numai pe baza deținerii documentului corespunzător. Principiile Legii nr.182/2002 corespund și exigențelor Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudenței instanței de contencios european, în sensul că statele au latitudinea de a decide ce informații trebuie să rămână confidențiale, având astfel o largă marjă de apreciere. Potrivit Deciziilor nr.1440/2010 și nr.302/2011 ale Curții Constituționale, rezultă că limitarea accesului judecătorului unei cauze la informații clasificate nu contravine Constituției, că pentru a avea acces la astfel de informații trebuie ca și judecătorul să dețină certificat de acces la documente secrete.

Dacă judecătorul nu deținea un astfel de certificat trebuia să solicite repartizarea la un complet care deține certificat. În lipsa actelor a căror anulare s-a cerut, sentința este nelegală, deoarece instanța nu a efectuat analiza legalității actelor supuse controlului judiciar, pronunțând o sentință arbitrară, lipsită de orice suport legal sau faptic, iar instanța de recurs nu poate efectua controlul judiciar. Recursurile au fost admise iar sentința a fost casată cu trimitere la Curtea de Apel București, pentru buna administrare a justiției.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-01-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 264/2012
la documente secrete, ceea ce corespunde exigențelor legii în materia documentelor cu caracter secret. Instanțele au obligația legală de a respecta prevederile Legii nr. 182/2002, scopul acestei reglementări fiind protecția informațiilor cl
ÎCCJ 2012-09-26
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3757/2012
nr. 6803/2/2006 la data de 06 iulie 2006, reclamantul N.V. a chemat în judecată pârâtul Inspectoratului General al Poliției Române solicitând obligarea acestuia la: - evaluarea informațiilor consemnate în ordinul Inspectoratului General al
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84988)
, ca urmare a degenerării acelei situații într-o stare conflictuală susceptibilă de rezolvare numai prin mijlocirea instanței. Cum în speță s-a solicitat obligarea pârâților, în solidar, la plata unor drepturi bănești, iar la data sesizării
ÎCCJ 2014-09-17
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3301/2014
Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26 iulie 2012 pe rolul Tri
ÎCCJ 2011-10-18
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4772/2011
perspectiva dispozițiilor legale mai sus menționate cât și a probatoriului administrat în cauză, în urma clarificării obiectului cererii de chemare în judecată și a capătului subsidiar privind asigurarea de către pârât a accesului la inform
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă