ÎCCJ, decizie (scj.ro #84715)

Nerespectarea hotărârilor judecătorești. Încălcarea dispozițiilor legale de către organul de executare Pentru existența infracțiunii prevăzute în art.271 alin.1 C.pen., se cere ca organul de executare să acționeze cu deplina respectare a legii. În cazul în care o hotărâre civilă se pune în executare fără somație și cu depășirea prevederilor din titlul executoriu de către organul de executare, acesta se situează în afara protecției conferite de lege, iar făptuitorul nu poate fi condamnat pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești. Decizia Secției penale nr.1995 din 15 aprilie 2002 Prin sentința penală nr.2715 din 27 octombrie 1999, Judecătoria Ploiești a condamnat pe cei 7 inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești prevăzută în art.271 alin.1 C.pen.

Instanța a reținut că, la 10 septembrie 1998, prin acte de violență și amenințare inculpații au împiedicat partea vătămată, executor judecătoresc, să finalizeze executarea silită a unei hotărâri civile. Prin decizia penală nr.352 din 17 aprilie 2000, Tribunalul Prahova a admis apelul declarat de partea civilă și a majorat despăgubirile. Apelurile inculpaților au fost respinse. Prin decizia penală nr.746 din 16 iunie 2000, Curtea de Apel Ploiești a admis recursurile declarate de inculpați, a casat hotărârile pronunțate și în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.proc.pen. a achitat pe inculpați, cu motivarea că executorul judecătoresc nu a respectat dispozițiile legale privind executarea silită și a încălcat prevederile titlului executoriu, situându-se astfel în afara protecției pe care legea i-o conferă.

Împotriva acestei din urmă hotărâri s-a declarat recurs în anulare, arătându-se că, în adevăr, executorul judecătoresc nu a respectat dispozițiile legale privind executarea silită, dar aceste neregularități procedurale se sancționează prin anularea executării, la cererea părții interesate, și nu prin violentarea organului de executare. Interpretarea pe care a dat-o legii instanța de recurs, în sensul că nerespectarea prevederilor legale privind executarea silită și a dispozițiilor titlului executor este de natură să-l situeze pe executorul judecătoresc în afara protecției legale este greșită, se susține în recursul în anulare, deoarece în cauză s-a pus în executare o hotărâre definitivă și executorie, așa um s-a prevăzut în titlu.

Recursul în anulare este nefondat. Din probele administrate în cauză rezultă că partea vătămată, în calitate de executor judecătoresc, nu a respectat dispozițiile legale privind executarea silită și nici prevederile titlului executoriu. Astfel, prin sentința civilă a judecătoriei s-a admis cererea formulată de societatea comercială și s-a dispus aplicarea sechestrului cu peceți asupra unei magazii unde era depozitat grâul pârâților, inculpați în cauza de față. Prin decizia civilă nr.522/A din 1 septembrie 1998, Tribunalul Ialomița a admis apelul pârâților și a schimbat sentința în sensul că a atribuit custodia grâului societății reclamante, iar nu societății proprietare a depozitului unde acesta se afla, și a înlăturat aplicarea sechestrului cu peceți asupra acelei magazii, întrucât grâul necesita tratament de conservare, iar reclamanta deținea tehnologia necesară.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. Prin decizia menționată, definitivă și investită cu formulă executorie, nu s-a dispus ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen, așa cum dispusese prima instanță. Sub acest aspect, deci, executorul judecătoresc a încălcat dispozițiile art.581 alin.ultim C.proc.civ., potrivit cărora executarea se poate face fără somație și fără trecerea unui termen numai dacă instanța a dispus aceasta. Potrivit art.387 din același cod, nici o hotărâre sau titlu executor nu se va putea executa decât numai după ce va fi încunoștințat datornicul odată cu somația sau comandamentul, iar conform art.388, cu cel puțin o zi înainte de orice executare, executorul judecătoresc va face o somație datornicului, la care se va alătura și copia titlului ce se execută.

Încălcarea acestor dispoziții legale atrage anularea executării conform art.391 C.proc.civ. Executorul nu a emis somație, astfel că datornicii nu au avut cunoștință că are loc executarea silită, aflând despre aceasta după ce executarea a început. Pe de altă parte, prin titlul executoriu s-a înlăturat numai măsura sechestrului cu peceți asupra magaziei în care era depozitat grâul și s-a acordat custodia reclamantei, fără a se dispune mutarea din magazia unde se găsea grâul și depozitarea lui într-o magazie a reclamantei. Potrivit art.420 alin.2 C.proc.civ., grâul nu putea fi mutat din locul în care era depozitat într-o altă magazie, decât cu voia judecătorului, încuviințare ce nu a existat. Or, executorul parte vătămată, în lipsa pârâților a trecut la executarea silită și a încărcat în camioane transportând în altă magazie o parte din grâu, executare întreruptă de venirea inculpaților la locul executării și continuată a doua zi.

Este adevărat că, potrivit art.391 C.proc.civ., încălcarea art.387 și 388 se sancționează cu anularea executării, la cererea părții interesate dar, în speță, corect instanța de recurs a apreciat că prin încălcarea dispozițiilor privind executarea silită cât și a prevederilor titlului executor, partea vătămată s-a situat în afara protecției pe care legea o conferă executorului judecătoresc. Pentru considerentele arătate, recursul în anulare a fost respins.