ÎCCJ, decizie (scj.ro #82434)

Terenul aferent locuinței.

Atribuire. Acțiunea proprietarului construcției cumpărată conform Legii nr.

112/1995

Cuprins

pe materii

: Drept civil. Drepturi reale principale. Dreptul de

proprietate. Dreptul de proprietate privată. Teren trecut în proprietatea statului

în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974 și dat în folosința cumpărătorului

locuinței.  Regim în raport cu dispozițiile Legii nr. 112/1995

Index

alfabetic

: Drept civil

-

Teren preluat de stat în baza  art. 30 din Legea nr.

58/1974

-

Atribuire

-

Cererea chiriașului care a cumpărat locuința în baza Legii nr.

112/1995

Legea nr. 18/1991

, art. 36 alin. (2) și

(3)

Legea nr. 112/1995

, art. 26 alin. (3)

În cazul locuințelor dobândite în baza Legii nr. 112/1995, cumpărătorul

dobândește numai terenul aferent construcției, conform art. 26 alin. (3),

nefiind aplicabile dispozițiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 18/1991.

Secția civilă, decizia nr. 2375 din 24

martie 2004

Judecătoria Arad, prin sentința civilă nr. 5307 din 25 septembrie 2001, a

admis acțiunea reclamanților C.M: și C.V.I. și a dispus atribuirea în

proprietate reclamanților a terenului în suprafață de 416 mp, incluzând terenul

aferent casei de locuit situată în Arad, și dobândită prin vânzare-cumpărare în

baza Legii nr. 112/1995.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a considerat acțiunea ca întemeiată

întrucât în baza contractului de vânzare-cumpărare, încheiat în baza Legii nr.

112/1995, reclamanții, au dobândit atât terenul aferent construcției (274 mp)

ce a fost atribuit în baza art. 35 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, cât și

terenul aferent casei de locuit (142 mp) rămas în proprietatea Statului Român.

Tribunalul Arad, secția civilă, prin decizia nr. 1159/R din 11 decembrie

2001, a respins ca nefondat recursul declarat de pârât, primarul Municipiului

Arad.

Împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză, la data de  3

decembrie 2002, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., a declarat recurs în

anulare procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție, care a susținut că hotărârile criticate au fost date cu încălcarea

esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.

Recursul în anulare declarat împotriva acestor hotărâri este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 33 din H.G. nr. 20/1996 privind normele

metodologice pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, astfel cum au fost modificate

și completate prin H.G. nr. 11/1997, în situațiile de vânzare către chiriași a

apartamentelor, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului

aferent, cu respectarea dispozițiilor art.26 alin. ultim din Legea nr.

112/1995.

Conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995, suprafețele de teren preluate

de stat sau de alte persoane juridice aflate la data de 22 decembrie 1989 în

posesia acestora și care depășesc suprafața aferentă construcțiilor, rămân în

proprietatea statului.

Așadar, aceste suprafețe de teren, care depășesc suprafața aferentă

construcțiilor ce sunt dobândite în baza Legii nr. 112/1995, nu pot fi

atribuite cumpărătorilor locuinței în temeiul art. 36 alin. (2) și (3) din

Legea nr. 18/1991.

De altfel, art. 36 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 prevede că terenurile

proprietate de stat situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit

legii, în folosință veșnică sau folosință pe durata construcției, în vederea

construirii de locuințe sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea

locuințe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, în

proprietatea acestora.

Prim urmare, textul citat se aplică terenurilor care, înainte de anul 1989 au

fost atribuite de către stat în folosință persoanelor care erau proprietari ai

construcțiilor. Odată cu apariția Legii nr. 18/1991, cei care erau proprietari

ai construcțiilor au putut solicita atribuirea în proprietate și a terenului

aferent pe care până la acest moment l-au deținut cu titlu de folosință.

Față de cele ce preced, s-a admis recursul în anulare s-au casat hotărârile

pronunțate în cauză și s-a respins ca neîntemeiată acțiunea.