ÎCCJ, decizie (scj.ro #82416)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82416) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Acțiune pentru desființarea contractului. Admisibilitatea
cererii pârâtului, în apel, pentru a se dispune restabilirea situației
anterioare încheierii contractului
Cuprins pe materii
: Drept procesual
civil. Căile de atac. Apel. Admisibilitate. Cererea pârâtului, făcută în apel
pentru restabilirea situației anterioare în cazul rezoluțiunii contractului
de vânzare-cumpărare
Index
alfabetic
: Drept procesual civil
-
Judecata apelului
-
Cereri prin apel. Limite
C.
proc. civ.,
art. 294
Cererea pârâtului, formulată prin
apel, de obligare a reclamantului să-i restituie ceea ce i s-a prestat, nu
constituie „o cerere nouă” și inadmisibilă în raport cu art. 294 C. proc. civ.,
dacă prin acțiune s-a solicitat restabilirea situației anterioare.
Secția
civilă, decizia nr. 1223 din 11 februarie 2004
Tribunalul Bacău, secția civilă, prin sentința nr. 364 din 14 mai 2002, a admis
acțiunea, a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr.
778/05.04.2001 și repunerea părților în situația anterioară.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut întocmai situația de fapt
invocată de reclamantă, - neplata întregului preț al imobilului vândut -
constatând că sunt incidente dispozițiile art.1020-1021 art.1737 C. civ.
Pârâtul a declarat apel iar Curtea de Apel Bacău, secția civilă, prin decizia
nr. 69 din 28 octombrie 2002, l-a admis și a schimbat în parte sentința în
sensul că a obligat pe reclamantă să restituie pârâtului suma de 25.000 dolari
USA plătită de acesta ca parte din prețul imobilului care a făcut obiectul
contractului desființat.
Împotriva ultimei hotărâri, reclamanta a declarat recurs solicitând modificarea
acesteia în sensul respingerii apelului pârâtului, întrucât acesta nu a cerut,
nici în faza primei judecăți nici în apel, restituirea prețului achitat,
soluția recurată fiind dată cu ignorarea dispozițiilor art. 294 (1) C. proc.
civ.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 1020 C. civ., condițiunea rezolutorie este subînțeleasă
totdeauna, în contractele sinalagmatice, în cazul când una din părți nu
îndeplinește angajamentul său.
„Intr’acest caz” (art. 1021 C. civ.) contractul nu este desființat de drept.
Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să
silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară
desființarea, cu daune interese.
Desființarea trebuie să se ceară înaintea justiției, care, după circumstanțe,
poate acorda un termen părții acționate.
În cauză, reclamanta nu a ales să silească pe cealaltă parte a executa
obligația. Dimpotrivă, prin acțiune și pe tot parcursul judecății reclamanta a
cerut să se dispună rezoluțiunea contractului și totodată a cerut expres repunerea
părților în situația anterioară, ceea ce implică restituirea reciprocă a
prestațiilor îndeplinite în baza contractului desființat.
Astfel fiind, în condițiile în care prima instanță a admis acțiunea astfel cum
a fost formulată dar în dispozitivul sentinței – împotriva căreia reclamanta nu
a declarat apel – a omis să precizeze care sunt prestațiile la restituirea
cărora sunt ținute părțile, ca efect al anulării contractului, cererea
apelantului-pârât de înlăturare a acestei omisiuni, prin obligarea
intimatei-reclamante la restituirea prețului, nu poate fi considerată ca o
„cerere nouă în apel”.
Recursul fiind nefondat a fost respins ca atare.