ÎCCJ, decizie (scj.ro #85163)

Proces-verbal de control fiscal. Natură juridică. Diferența față de procesul-verbal de constatare la fața locului emis în baza art . 55 Cod de procedură fiscală. Legea nr . 554/2004, art . 2 Cod de procedură fiscală, art . 41, art.55 Cuprins pe materii: Drept fiscal Indice alfabetic: Act administrativ fiscal Proces-verbal de control fiscal Procesul-verbal de control fiscal, este atât un act administrativ în sensul art.2 lit.c ) din Legea nr . 554/2004 cât și un act administrativ fiscal în sensul art . 41 din Codul de procedură fiscală, întrucât: emană de la o autoritate publică, exprimă manifestarea unilaterală de voință a acesteia, urmărește executarea legii și, prin stabilirea în sarcina reclamantei a mai multor obligații fiscale, produce efecte juridice de necontestat.

Este exclusă așadar calificarea lui drept un simplu proces-verbal de constatare la fața locului, întocmit în baza art . 55 din Codul de procedură fiscală, al cărui scop este probarea unei situații fiscale de fapt. Î.C.C.J ., Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr.5631 din 23 noiembrie 2005 Notă: Instanța a avut în vedere art . 41 și art . 55 din C.proc.fisc . în forma republicată în M. Of. nr . 863 din 26/09/2005. Prin acțiunea formulată la 19 aprilie 2005 reclamanta S.C . “ VGBI ” S.R.L . a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală solicitând anularea procesului-verbal din 14 februarie 2005 întocmit de consilierii superiori ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală din cadrul Direcției Generale de Inspecție Financiar Fiscală.

Reclamanta a arătat că procesul-verbal contestat este rezultatul unui control inopinat, efectuat prin sondaj, concluziile acestuia nefiindu-i comunicate deși potrivit acestora, societatea ar fi făcut înregistrări în evidența contabilă fără a respecta prevederile legale, ceea ce impune în sarcina sa o serie de debite față de stat. Reclamanta a susținut caracterul ilegal al actului contestat atât sub aspectul dreptului procedural cât și al dreptului substanțial. Prin sentința civilă nr.1165/15 iunie 2005 Curtea de Apel București – Secția contencios administrativ a respins acțiunea în anularea procesului verbal din 14 februarie 2005, ca inadmisibilă. S-a reținut în acest sens, că procesul-verbal nu reprezintă un act administrativ în sensul legii contenciosului administrativ, întrucât nu întrunește condițiile actului administrativ.

În același timp s-a apreciat că nu poate fi considerat nici act administrativ fiscal în conformitate cu dispozițiile art . 41 C.proc.fisc . dar nici titlu de creanță în sensul dispozițiilor art . 107 Cod procedură fiscală, nefiind susceptibil de a fi contestat și neputând constitui baza unei decizii de imputare. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S.C . “ VGBI”S.R.L. Recurenta a susținut că prin procesul verbal a cărui anulare s-a solicitat, s-a constat în fapt că reclamanta nu ar fi prezentat documentele de evidență tehnică operativă și de gestiune aferentă mărfurilor facturate, motiv pentru care s-a concluzionat că aceasta a făcut operațiuni incorecte în contabilitate stabilind în același timp și cuantumul sumelor datorate la bugetul de stat cu titlu de impozit pe profit, TVA și penalități de întârziere.

Că, deși intitulat proces-verbal, actul ca atare îndeplinește condițiile actului administrativ fiscal conform art . 37 și 38 C.proc.fisc .. Recursul este fondat. Potrivit dispozițiilor art . 2 din Legea nr . 554/2004, actul administrativ este definit ca fiind: „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în vederea executării ori organizării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice”. Or, procesul verbal din 14 februarie 2005, a cărui anulare s-a solicitat prin acțiune, emană de la o autoritate publică, reprezentând manifestarea de voință unilaterală a acesteia, concretizată prin raportare la lege și fără echivoc producând efecte juridice de necontestat prin stabilirea în sarcina reclamantei a mai multor obligații fiscale, prin acele sume constate a fi de virat la bugetul de stat cu titlu de impozit pe profit, diferența TVA și penalități întârziere.

Negând caracterul acestui proces-verbal de act administrativ așa cum îl definește art . 2 din Legea nr . 554/2004, dar și pe acela de act administrativ fiscal definit de art . 41 Cod procedură fiscală, instanța fondului a apreciat procesul verbal ca fiind rezultatul unei cercetări la fața locului, în sensul dispozițiilor art.55 Cod procedură fiscală, fără a sesiza că textul are în vedere verificarea unor incinte, încăperi sau terenuri realizate în scopul de a proba o anume situație de fapt, neavând nici o legătură cu procesul verbal de control fiscal. Astfel, recursul a fost admis, hotărârea casată iar cauza trimisă pentru soluționare în fond, la aceeași instanță.