ÎCCJ, decizie (scj.ro #85163)

Proces-verbal de control fiscal.

Natură juridică. Diferența față de procesul-verbal de constatare la fața

locului emis în  baza

art

. 55 Cod de

procedură fiscală.

Legea

nr

. 554/2004,

art

. 2

Cod de procedură fiscală,

art

. 41, art.55

Cuprins

pe materii: Drept fiscal

Indice alfabetic:

Act administrativ fiscal

Proces-verbal de control fiscal

Procesul-verbal de control

fiscal, este atât un act administrativ în sensul  art.2

lit.c

) din Legea

nr

. 554/2004 cât

și un act administrativ fiscal în sensul

art

. 41 din

Codul de procedură fiscală, întrucât: emană de la o autoritate publică, exprimă

manifestarea unilaterală de voință a acesteia, urmărește executarea legii și,

prin stabilirea în sarcina reclamantei a mai multor obligații fiscale, produce

efecte juridice de necontestat. Este exclusă așadar calificarea lui drept

un simplu proces-verbal de constatare la fața locului, întocmit în baza

art

. 55 din Codul de procedură fiscală, al cărui scop este

probarea unei situații fiscale de fapt.

Î.C.C.J

.,

Secția de contencios administrativ și fiscal,

Decizia

nr.5631 din 23 noiembrie 2005

Notă:

Instanța a avut în vedere

art

. 41 și

art

. 55 din

C.proc.fisc

. în forma

republicată în M. Of.

nr

. 863 din 26/09/2005.

Prin acțiunea formulată la 19 aprilie 2005 reclamanta

S.C

. “

VGBI

”

S.R.L

.

a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de

Administrare Fiscală solicitând anularea procesului-verbal din 14 februarie

2005 întocmit de consilierii superiori ai Agenției Naționale de Administrare

Fiscală din cadrul Direcției Generale de Inspecție Financiar Fiscală.

Reclamanta a arătat că procesul-verbal contestat este rezultatul unui control inopinat,

efectuat prin sondaj, concluziile acestuia

nefiindu-i

comunicate deși potrivit acestora, societatea ar fi făcut înregistrări în

evidența contabilă fără a respecta prevederile legale, ceea ce impune în

sarcina sa o serie de debite față de stat.

Reclamanta a susținut caracterul ilegal al actului contestat atât sub aspectul

dreptului procedural cât și al dreptului substanțial.

Prin sentința civilă nr.1165/15 iunie 2005 Curtea de Apel București – Secția

contencios administrativ a respins acțiunea în anularea procesului verbal din

14 februarie 2005, ca inadmisibilă.

S-a reținut în acest sens, că procesul-verbal nu reprezintă un act

administrativ în sensul legii contenciosului administrativ, întrucât nu

întrunește condițiile actului administrativ.

În același timp s-a apreciat că nu poate fi considerat nici act administrativ

fiscal în conformitate cu dispozițiile

art

. 41

C.proc.fisc

. dar nici titlu de creanță în sensul

dispozițiilor

art

. 107 Cod procedură fiscală,

nefiind

susceptibil de a fi contestat și

neputând

constitui baza unei decizii de imputare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

S.C

. “

VGBI”S.R.L.

Recurenta a susținut că prin procesul verbal a cărui anulare s-a solicitat, s-a

constat în fapt că reclamanta nu ar fi prezentat documentele de evidență

tehnică operativă și de gestiune aferentă mărfurilor facturate, motiv pentru

care s-a concluzionat că aceasta a făcut operațiuni incorecte în contabilitate

stabilind în același timp și cuantumul sumelor datorate la bugetul de stat cu

titlu de impozit pe profit,

TVA

și penalități de

întârziere. Că, deși intitulat proces-verbal, actul ca atare îndeplinește

condițiile actului administrativ fiscal conform

art

.

37 și 38

C.proc.fisc

..

Recursul este fondat.

Potrivit dispozițiilor

art

. 2 din Legea

nr

. 554/2004, actul administrativ este definit ca fiind:

„actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate

publică în vederea executării ori organizării legii, dând naștere, modificând

sau stingând raporturi  juridice”.

Or, procesul verbal din 14 februarie 2005, a cărui anulare s-a solicitat prin

acțiune, emană de la o autoritate publică, reprezentând manifestarea de voință

unilaterală a acesteia, concretizată prin raportare la lege și fără echivoc

producând efecte juridice de necontestat prin stabilirea în sarcina reclamantei

a mai multor obligații fiscale, prin acele sume constate a fi de virat la

bugetul de stat cu titlu de impozit pe profit, diferența

TVA

și penalități întârziere.

Negând caracterul acestui proces-verbal de act administrativ așa cum îl

definește

art

. 2 din Legea

nr

.

554/2004, dar și pe acela de act administrativ fiscal definit de

art

. 41 Cod procedură fiscală, instanța fondului a apreciat

procesul verbal ca fiind rezultatul unei cercetări la fața locului, în sensul

dispozițiilor art.55 Cod procedură fiscală, fără a sesiza că textul are în

vedere verificarea unor incinte, încăperi sau terenuri realizate în scopul de a

proba o anume situație de fapt,

neavând

nici o

legătură cu procesul verbal de control fiscal.

Astfel, recursul a fost admis, hotărârea casată iar cauza trimisă pentru

soluționare în fond, la aceeași instanță.