ÎCCJ, decizie (scj.ro #82405)

Acțiune în revendicare. Imobil care apare cu o configurație diferită față de cea de la data preluării în mod abuziv de stat și având, în prezent, destinația de unitate școlară. Cuprins pe materii : Drept civil. Drepturi reale principale. Dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate privată. Imobile preluate în mod abuziv. Revendicarea imobilului având o configurație diferită și având destinația de unitate școlară Index alfabetic : Drept civil - Imobil preluat în mod abuziv - Revendicare - Imobil cu o configurație diferită - Imobil cu destinație de unitate școlară Legea nr. 10/2001 : art. 16 alin. (1) Nu este posibilă restituirea în natură a imobilului, cu o altă substanță și structură, și având în prezent una din destinațiile prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, care impun măsuri reparatorii prin echivalent.

Î.C.C.J., secția civilă, decizia nr. 550 din 27 ianuarie 2004 La data de 17 iunie 1998, reclamanții, persoane fizice, au introdus acțiunea în revendicare a unui imobil compus din construcție cu 5 camere, anexe gospodărești și teren în suprafață de 1432, mp situat în județul Botoșani. Tribunalul Botoșani, prin sentința civilă nr. 88 din 2 mai 2001, a admis în parte acțiunea, așa cum a fost precizată la 2 mai 2001, obligând Primăria comunei Trușești să lase în proprietatea reclamanților imobilul revendicat și a respins-o față de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive, reținând că imobilul a fost preluat fără titlu. Curtea de Apel Suceava, prin decizia civilă nr. 4 din 22 ianuarie 2002, a schimbat sentința, în tot, a respins acțiunea reclamanților ca nefondată și apelul acestora, întrucât, conform art. 166 alin. (4 1 ) din Legea învățământului nr. 84/1995, completată prin O.U.G.

nr. 206/2000 și art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, foștii proprietari, sau succesorii lor, beneficiază numai de despăgubiri în echivalent, imobilul în litigiu aparținând domeniului public, cu afectațiunea de grădiniță. Recursul declarat de reclamanți este nefondat. Imobilul a fost preluat fără titlu, în anul 1948, fiind destinat, succesiv, unor instituții politice și bugetare, iar din anul 1948 ca sediu al unui liceu, ca internat, apoi, din 1977, ca școală generală coordonatoare și ca grădiniță de copii, funcțiune actuală pentru un număr de 142 de copii. Prin hotărârea nr. 29 din 7 iulie 1996, a Comisiei de aplicare a Legii nr. 112/1995, s-a respins cererea reclamanților de restituire în natură a bunului, iar aceștia au precizat în scris, în primă instanță, că obiectul acțiunii este revendicare și nu înțeleg să urmeze procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001.

În această perioadă, cum relevă primăria comunei, la imobilul în litigiu s-au efectuat reparații, modificări ori adăugiri, în raport de destinația dată și de vechimea în exploatare, astfel: s-a construit „a doua clădire în spatele casei existente”; s-a mai construit o anexă cu destinația de bucătărie și sală de mese pentru copiii care urmau grădinița cu program prelungit; s-a efectuat o reparație capitală, în anul 1996, constând, în principal, în „schimbarea acoperișului, holul și veranda de legătură dintre cele două clădiri, grupul social, fosa de vidanjare, împrejmuirea la strada principală și în spatele incintei”.

Prin hotărârea nr. 15/25 mai 2001, a consiliului local, imobilul a fost aprobat ca aparținând domeniului public, cu destinația grădiniță de copii, iar prin adresa nr. 173 din 18 ianuarie 2001 și prin motivele de apel primăria a făcut reclamanților, chiar și în lipsa notificării, oferta de despăgubire în echivalent, oferta fiind la nivelul sumei de 334.642.947 lei indicată în expertiza tehnică. Se poate, așadar, constata că imobilului litigios, preluat fără titlu, i-a fost dată, timp de peste 40 de ani, o utilitate socială, ca unitate școlară. În acest scop, prin substanțiale lucrări de adaptare funcțională, de extinderi și noi construcții, dar și de reparații capitale, în prezent imobilul revendicat apare cu o configurație diferită față de cea inițială, clădirea putând fi considerată ca având o altă substanță și structură.

Aceasta, precum și apartenența la domeniul public, cu destinația de unitate bugetară, exclude, conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, restituirea în natură, fixând numai despăgubirea în echivalent, ceea ce a oferit și primăria comunei, chiar și în lipsa notificării după procedura Legii nr. 10/2001. Drept consecință, decizia pronunțată în apel este legală, iar soluția alternativă, a obligării la despăgubiri, poate fi primită numai în cadrul procedurii speciale prevăzută de Legea nr. 10/2001, pe care, însă, reclamanții încă nu au declanșat-o.