ÎCCJ, decizie (scj.ro #85483)

Taxă judiciară de timbru. Scutirea reglementată prin art.15 lit.”o” din Legea nr.146/1997. Sensul sintagmei „cauză penală” Scutirea plății taxei judiciare de timbru, pentru acțiunea civilă, operează numai în situațiile în care cercetarea penală a fost finalizată. Secția de contencios administrativ – decizia nr.2682 din 25 septembrie 2002 Societatea comercială „H.I.” SRL a solicitat anularea deciziei nr.1675 din 23 ianuarie 2001, a Ministerului Finanțelor Publice, prin care i-a fost respinsă contestația cu privire la taxa de timbru la care a fost obligată în dosarul nr.9295/2000 al Tribunalului Prahova.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că, în cauza ce formează obiectul dosarului civil nr.9295/2000 al Tribunalului Prahova, a chemat în judecată ASIROM – Filiala Ploiești pentru a fi obligată la plata contravalorii mărfii asigurate pentru furt marfă în valoare de 2.226.656.000 lei pentru care instanța a dispus plata unei taxe judiciare de timbru de 46.145.000 lei, deși, potrivit art.15 lit.”o” din Legea nr.146/1997, taxa nu este datorată fiind vorba de daune într-o cauză penală. Curtea de Apel Ploiești, Secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr.267 din 6 decembrie 2001, a respins acțiunea. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta.

În motivarea recursului a invocat faptul că atât instanța cât și Ministerul Finanțelor Publice au interpretat greșit, într-un mod restrictiv, sintagma folosită de Legea nr.146/1997 „cauză penală” atâta vreme cât nu s-a pronunțat o hotărâre de către instanța de judecată care să stabilească săvârșirea infracțiunii de furt și autorul acesteia. Recursul este nefondat. Obiectul acțiunii reclamantei, la Tribunalul Prahova, îl constituie obligarea ASIROM să-i achite polița de asigurare pentru o marfă asigurată care, pe parcursul transportului, a fost furată și pentru a cărei recuperare s-a adresat organelor în drept, care au început urmărirea penală. Acțiune este evaluabilă în bani, astfel că sunt aplicabile prevederile Cap.I alin.1 lit.”c” din H.G.

nr.752/1999 privind actualizarea taxelor judiciare de timbru prevăzute de Legea nr.146/1997, care stipulează nivelul taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiunile și cererile evaluabile în bani. În temeiul acestei prevederi legale se reține că recurenta datorează taxa judiciară de timbru, astfel cum corect s-a pronunțat instanța, menținând decizia Ministerului Finanțelor Publice. Art.24 lit.”o” din Normele metodologice nr.760/C/22 aprilie 1999, date pentru aplicarea Legii nr.146/1997, prevăd că sunt scutite de taxele judiciare de timbru acțiunile și cererile în justiție referitoare la „cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale și morale decurgând din acestea, formulate cu prilejul soluționării dosarului penal sau prin acțiune civilă separată, introdusă la instanța civilă potrivit art.19 și 20 C.proc.civ…

”. Instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, atunci când, coborând prevederile art.15 lit.”o” din Legea nr.146/1997 și art.24 lit.”o” din Normele de aplicare ale acestui act normativ, a concluzionat că scutirea de plata taxei judiciare de timbru, pentru daune în cauze penale, se referă la situațiile în care cercetarea penală a fost finalizată. Or, din dovezile de la dosar nu rezultă că acțiunea reclamantei, în despăgubiri, s-ar încadra în situațiile ce impun scutirea de plata taxei judiciare de timbru, astfel că recursul a fost respins ca nefondat.