ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #83196)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83196) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Reorganizare

judiciară. Creanțe născute în timpul procedurii față

de debitoare.  Competența de soluționare a acțiunii.

Cuprins pe

materii: Drept comercial. Competența instanțelor.

Index alfabetic:

judecător sindic

-

creanță

-

debitor

-

excepție necompetență materială

-

conflict negativ de

competență

-

reorganizare

judiciară

Legea

nr.85/2006, art.11 lit.i

Judecătorul sindic este competent să soluționeze și

acțiunile ce vizează recuperarea creanțelor născute în

timpul procedurii reorganizării judiciare a debitoarei, creanțe

constând în contravaloarea gazelor naturale furnizate

.

Secția

comercială, Decizia nr. 3356 din

11 decembrie 2009

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov,

creditoarea SC E-O.G. România SA a solicitat obligarea debitoarei SC R.

Onești SA la plata creanțelor curente reprezentând contravaloare gaze

naturale și penalități aferente, în perioada de reorganizare a

debitoarei, creanțe ce au un cuantum de 6.129.634,94 lei.

Prin sentința nr.867/2 octombrie 2008, Tribunalul Brașov a admis

excepția necompetenței materiale a judecătorului sindic,

excepția invocată de pârâtă și a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

În esență, instanța a reținut că atribuțiile

judecătorului sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al

activității administratorului/ lichidator judiciar și la

procesele de natură judiciară aferente procedurii insolvenței,

iar orice alte cereri – indiferent dacă debitoarea  are calitate de

reclamant sau pârât - exced competenței judecătorului sindic;

atribuțiile acestuia imperativ a fi extinse dincolo de prevederile art.11

alin.2 din Legea nr.25/2006.

Cauza

a fost înregistrată la Tribunalul Bacău, această

instanță invocând din oficiu excepția de necompetență

materială.

Prin

sentința civilă nr.99/9 martie 2009 s-a admis excepția, fiind

declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Brașov, Secția comercială (judecătorul

sindic).

S-a

considerat că, prin precizările la acțiune depuse de

reclamantă, precum și din discuțiile din timpul dezbaterilor, a

rezultat faptul că reclamanta a înțeles să formuleze

contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar

și nu a admiterii în pretenții, fiind incidente

dispozițiile  art.11 lit.i din Legea nr.85/2006.

Analizând

actele și lucrările de la dosar, Înalta Curte a constatat că,

prin acțiune, reclamanta a solicitat obligarea debitoarei la plata

creanțelor curente, creanțe născute în perioada de reorganizare

a debitoarei.

În

drept, au fost invocate Legea nr.85/2006, Codul civil și Codul comercial,

anterior indicându-se prevederile art.11 lit.i din Legea insolvenței (prin

concluziile scrise  depuse la dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului

Brașov).

În

considerarea principiului disponibilității, având în vedere

și  dispozițiile art.11 din Legea insolvenței, precum

și scopul ce a stat la baza demersului judiciar al părții, acela

de a-și recupera creanțele născute în timpul procedurii

reorganizării judiciare a debitoarei – creanțe constând în

contravaloarea gazelor naturale furnizate – s-a constatat că instanța

competentă material să soluționeze cauza este Tribunalul

Brașov prin judecătorul sindic.

Astfel,

din interpretarea prevederilor art.11 alin.1 din lege, în cuprinsul căruia

sunt reglementate la literele a-n ,,principalele atribuții ale

judecătorului sindic” se deduce că acestea au un caracter

exemplificativ, și nu limitativ.

Demersul

judiciar al reclamantei, înscriindu-se în prevederile alin.2 din același

articol, în sensul că are natura unei cereri aferente procedurii

insolvenței prin care solicită controlul judecătoresc, prin

luarea în considerare a prevederilor menționate, este evident că

judecătorul sindic este acela care trebuie să-și exercite

controlul judiciar asupra cererii în discuție.

Pe

de altă parte, contractul de furnizare a gazelor naturale, necesare pentru

continuarea activității debitoarei în perioada de reorganizare a fost

încheiat în baza planului de reorganizare, prevăzându-se clar termenele de

scadență a plății contravalorii gazelor livrate, fiind

vorba de  o creanță născută în timpul procedurii.

Cum

se pretinde că în timpul procedurii administratorul judiciar a refuzat

plata sumelor cuvenite, este firesc și în deplin acord cu prevederile

legii insolvenței ca judecătorul sindic să dispună asupra

cererii creditoarei.

Pentru aceste motive, Înalta Curte a

stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

Brașov prin judecătorul sindic.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-12-11
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3356/2009
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, la data de 26 februarie 2008, creditoarea SC O.G.R. SA a solicitat obliga
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83278)
nța de soluționare a cauzei Tribunalului Vaslui, reținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art.138 și următoarele din Legea nr.85/2006 în raport de calitatea pe care au avut-o pârâtul și chemata în garanție față de societatea falită,
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #202990)
Conflict negativ de competență. Acțiune în constatarea existenței dreptului de proprietate asupra disponibilităților bănești existente într-un depozit bancar al societății radiate ca urmare a închiderii procedurii insolvenței. Neincidența d
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83074)
.J. P.V., CEC BANK, B.P. Onești, Trezoreria, P.B. Bacău, B.T. Onești, C.E.B. Onești, BRD Onești, Banka C. Onești contestație la executare împotriva formelor de executare silită din dosarul execuțional nr. 18/2009, iar printr-o precizare ult
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83281)
Competență materială. Calificarea naturii litigiului după temeiul cererii de chemare în judecată Calitatea de comerciant a pârâtei nu schimbă natura civilă a obligațiilor acesteia, invocate în cauză și calificate astfel de Legea nr.10/2001,
Sursă