ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2641/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2641/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra

recursurilor de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 73 din

27 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 7320/30/2011, în

baza art. 334 C. pen., a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice

a faptelor din rechizitoriu din art. 192 alin. (2) C. pen., art. 197 alin. (1)

C. pen., art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1), lit. d) C. pen., art. 20 C.

pen., rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

)

lit. a), b), c) C. pen., art. 319 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a)

C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen., art. 26 C.

pen., rap. la art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. a) C. pen., art. 174 alin. (1),

art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 20 C. pen., rap. la art. 211 alin. (1),

alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. a), c) C. pen., art. 319 C.

pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în ceea ce-l privește pe inculpatul

M.B. și din art. 192 alin. (2) C. pen., art. 197 alin. (1) C. pen., art. 174

alin. (1), art. 176 alin. (1), lit. d) C. pen., art. 20 C. pen., rap. la art. 211

alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. a), b), c) C. pen.,

art. 319 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în infracțiunile prevăzute

de art. 192 alin. (2) C. pen., art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. a) C. pen.,

art. 26 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen.,

art. 20 C. pen., rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

)

lit. a), c) C. pen., art. 319 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen., în ceea ce-l privește pe inculpatul R.D.G.

În baza art. 192

alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.B. la o pedeapsă de 3 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu;

În baza art. 26

C. pen., rap. la art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. a) C. pen., a fost condamnat

același inculpat la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate

la viol;

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute

la art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 174

alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat același inculpat

la 16 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav;

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute

la art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.

art. 20 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

)

lit. a), c) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 3 ani și 6 luni

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie;

În baza art. 319

C. pen., a fost condamnat același inculpat la 3 luni închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii de profanare de morminte.

În baza art. 33

lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite,

în pedeapsa cea mai grea, aceea de 16 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an

închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 17 ani închisoare,

în regim de deținere, prev. de art. 57 C. pen.

În baza art. 71

C. pen., i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b)

C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 35

alin. (2) C. pen., rap. la art. 65 alin. (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de

5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 192

alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.D.G. la o pedeapsă de 3 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu;

În baza art.

197 alin. (1), alin. (2) lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 6

ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol;

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute

la art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26

C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat

același inculpat la 15 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate

la omor deosebit de grav;

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute

la art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.

art. 20 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

)

lit. a), c) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 3 ani și 6 luni închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie;

În baza art. 319

C. pen., a fost condamnat același inculpat la 3 luni închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii de profanare de morminte.

În baza art. 33

lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite,

în pedeapsa cea mai grea, aceea de 15 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an

închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 16 ani închisoare,

în regim de deținere, prev. de art. 57 C. pen.

În baza art. 71

C. pen., i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a),

b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 35

alin. (2) C. pen. rap. la art. 65 alin. (2) C. pen., i-au fost interzise inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de

5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 350

C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpaților.

În baza art. 88

C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată acestora perioada reținerii și arestul

preventiv din data de 05 mai 2011, la zi.

În baza art. 14

C. proc. pen. rap. la art. 346 C. proc. pen., s-a constatat că părțile vătămate

G.S. și B.G.M. nu au formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 169

rap. la art. 109 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus restituirea după soluționarea

definitivă a cauzei către inculpatul R.D.G. a unei cizme de cauciuc de culoare neagră,

precum și orice alte bunuri aparținând inculpatului, ridicate de la acesta și neconfiscate

prin prezenta hotărâre.

În baza art. 169

rap. la art. 109 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus restituirea după soluționarea

definitivă a cauzei către părțile vătămate a următoarelor bunuri: cuțit cu plăsele

din lemn fixate prin nituire având lama de metal dispuse ascendent de la plăsele

până spre vârf; ciorap din lână de culoare crem-maro descoperit pe masa din cameră

pe suprafața căruia se observă mai multe fire de păr; o perinuță cu imprimeuri florale

violet albastru și verde cu dimensiunea de 36/30 cm pe suprafața căreia se observă

urme materie de culoare brun-roșcată descoperite pe pardoseala dintre servantă și

patul victimei; colet ce conține obiecte de îmbrăcăminte aparținând victimei G.A.,

anexă la raportul de expertiză genetică nr. 439968; geacă de culoare albastru închis

descoperită pe victimă - colet nr. 1; trei înscrisuri format A4 în folie de plastic

transparentă care prezintă urme materie de culoare brun-roșcată, descoperite pe

banca din dreptul patului victimei; un fragment decupat din cuvertura patului situat

în partea dreaptă a camerei care prezintă urme materie de culoare brun-roșcată;

un fragment decupat din linoleumul de lângă patul victimei care prezintă un fragment

de urme de încălțăminte creat prin stratificare cu materie de culoare brun-roșcată

colet plic

nr. 13; o bluză de corp de culoare albă cu mai multe pete de culoare brun-roșcat

cu aspect de sânge, ridicate de la victimă la morgă -proba nr. 2; un cuțit cu mâner

din lemn (lungime totală de 31 cm , lungime lamă 17 cm), descoperit pe pardoseală

lângă soba de încălzire -colet plic nr. 18; un cuțit cu mâner metalic(lungime totală

de 26 cm, lungimea lamei 14 cm) descoperit pe polița situată sub masa din cameră;

o perinuță de culoare roșie cu dimensiuni de 39/25 cm pe suprafața căreia se observă

urme formă cu aspect de încălțăminte și urme materie de culoare brun-roșcată descoperite

pe pardoseala dintre servantă și patul victimei; un pulover de culoare maro ridicat

de pe cadavrul victimei la morgă ce conține pete de culoare brun-roșcat cu aspect

de sânge; tampoane tip exudat faringian, precum și orice alte bunuri aparținând

acestora, ridicate de la G.A. și neconfiscate prin prezenta hotărâre.

Pentru dispune

în acest sens, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul

Parchetului de pe Tribunalul Timiș nr. 1072/P/2010 din data de 21 octombrie

2011 înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 24 octombrie 2011, sub număr

unic de dosar 7320/30/2011, au fost trimiși în judecată inculpații M.B. și R.D.G.,

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de violare de domiciliu, viol, omor deosebit

de grav, tentativă de tâlhărie și profanare de cadavre, fapte prevăzute de art.

192 alin. (2) C. pen., art. 197 alin. (1) C. pen., art. 174 alin. (1), art. 176

alin. (1) lit. d) C. pen., art. 20 C. pen., rap. la art. 211 alin. (1), alin.

(2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. a), b), c) C. pen., art. 319 C. pen.,

totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, potrivit

rechizitoriului s-a reținut că în noaptea de 09/10 decembrie 2010, după ora 03.00,

inculpații M.B. și R.D.G. au pătruns prin escaladare, în scop de jaf, în domiciliul

părții vătămate G.A., au lovit-o pe aceasta, imobilizând-o, au violat-o, inculpatul

M.B. a înjunghiat-o cu un cuțit, iar după deces au mutilat corpul victimei și au

săvârșit acte sexuale asupra ei.

Analizând materialul

probator administrat în cele două faze ale procesului penal, respectiv: proces-verbal

de sesizare din oficiu al organelor de urmărire penală, proces-verbal de cercetare

la fața locului (cu planșe foto), copia certificatului medical constatator al decesului

victimei G.A., copia buletinului de identitate a victimei, avizul Comisiei de Avizare

și Control al Actelor Medico-Legale din cadrul I.M.L. Timișoara privind raportul

medico-legal de necropsie al victimei G.A., raportul medico-legal de necropsie al

victimei G.A., buletinul histopatologic, buletinul de analiză (grupa sanguină a

victimei), buletinul de analiză (lame secreție vaginală), buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie

privind victima, din 16 decembrie 2010, declarații martori și parte vătămată, raport

de constatare tehnico-științifică al I.G.P.R. - Institutul de Criminalistică

din 28 august 2011 cu anexe, fișele de cazier judiciar ale inculpaților, proces-verbal

de identificare a inculpatului M.B., proces-verbal de depistare a inculpaților,

declarațiile inculpaților, procese-verbale de conducere la fața locului și reconstituire

pentru fiecare inculpat, planșe foto, proces-verbal de căutare a obiectelor de îmbrăcăminte

aruncate de inculpatul R.D.G. în canalul colector din fața casei sale din 06

mai 2011, adresa I.G.P.R. - Institutul de Criminalistică din 27 mai 2011 privitor

la inculpatul M.B., declarația părții vătămate G.S. de constituire de parte civilă,

proces-verbal încheiat în 31 mai 2011 cu ocazia găsirii cuțitului prezumat ca fiind

folosit de inculpați la faptă (căutată după indicațiile de la reconstituire ale

lui M.B.) cu planșe foto, declarația părții civile G.S. cu ocazia recunoașterii

cuțitului R.D.G., ridicată după indicațiile sale de la reconstituire) cu planșe

foto, raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică privind pe M.B., raportul

de primă expertiză medico-legală psihiatrică privind pe R.D.G., raportul I.G.P.R.

din 26 septembrie 2011 (cu anexe), procesul-verbal de preluare a corpurilor delicte,

procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală către inculpați,

referatele de evaluare întocmite pe seama inculpaților, precum și orice alte înscrisuri,

prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 09

decembrie 2010, în jurul orei 18.00, inculpații M.B. și R.D.G. s-au întâlnit la

magazinul lui M.I. din Stanciova de unde au cumpărat bere, astfel că, după ce au

ajuns acasă la R.D.G., cei doi au consumat bere și țuică până în jurul orei 03.00.

Atunci, lui R.D.G. i-a venit ideea să meargă împreună la victimă, să o jefuiască

și să facă sex cu aceasta. Cei doi s-au deplasat la domiciliul victimei G.A., de

74 de ani, și au sărit gardul de cărămidă în curtea acesteia. M.B. a bătut la ușa

holului de pătrundere în imobilul din stânga curte. Bătrâna a deschis ușa și atunci

R.D.G. a lovit-o cu pumnul în față. Cum victima și-a pierdut cunoștința, R.D.G.

a tras-o în camera din stânga și a pus-o pe patul din stânga, a dezbrăcat-o și a

început să întrețină cu ea relații sexuale. M.B. a căutat prin cameră bani, dar

nu a găsit nimic. Victima și-a revenit apoi și a început să țipe. R.D.G. i-a pus

mâna la gură, continuând să întrețină relații sexuale cu aceasta. Cum victima a

dat semne că i-ar recunoaștere pe cei doi - le-a spus pe nume, rugându-i să o lase

în pace - M.B. a luat un cuțit de bucătărie de pe masa de sub geam și, pe când victima

era imobilizată de greutatea lui R.D.G., i-a tăiat acesteia gâtul. Apoi M.B. i-a

mai aplicat o tăietură victimei peste torace, după care R.D.G. a luat și el cuțitul,

tăind victima pe partea superioară a corpului. După ce a aplicat loviturile cu cuțitul,

inculpatul M.B. a întreținut și el relații sexuale cu victima, după care, negăsind

bani în casă, cei doi inculpați nu au luat niciun bun și au plecat, în aceeași modalitate

în care au venit, fiecare la casa lui. În drum spre casă, în jurul orei 05-06.00,

inculpatul M.B. a aruncat cuțitul cu care a tăiat victima, în grădina de vis-a-vis

de biserică, iar acasă s-a dezbrăcat de hainele pline de sânge și le-a dat foc,

acestea arzând în totalitate, iar cizmele le-a spălat de sângele care era pe ele.

R.D.G. și-a aruncat hainele și cizmele în canalul colector din apropierea casei.

Față de acuzațiile

aduse, inculpații au avut o poziție oscilantă, la depistarea lor negând săvârșirea

faptelor, pe care le-au recunoscut în fața procurorului, pentru ca apoi, în fața

instanței din nou să nege orice implicare infracțională.

Astfel, în faza

de urmărire penală inculpatul M.B. a arătat că el îl cunoaște pe R.D.G. bine, au

crescut împreună. În data de 09 decembrie 2010, în jurul orelor 18.00, inculpatul

M.B. a început să bea cu R.D.G. acasă la cel din urmă, până în noaptea de 09/10

decembrie 2010, ora 03.00. Cei doi au băut țuică. Atunci, M.B. a susținut că R.D.G.

a avut ideea să meargă împreună la victimă să o jefuiască. Cei doi s-au deplasat

la domiciliul victimei G.A. și au sărit gardul în curtea acesteia. Acolo M.B. a

arătat că a bătut la ușa holului, victima a deschis ușa și atunci R.D.G. a lovit-o

cu pumnul în față. Cum victima și-a pierdut cunoștința, R.D.G. a tras-o în camera

din stânga și a pus-o pe patul din stânga, dezbrăcând-o de fuste și începând să

întrețină cu ea relații sexuale. M.B. a căutat prin cameră bani, dar nu a găsit.

Victima și-a revenit apoi și a început să țipe. R.D.G. i-a pus mâna la gură, continuând

să întrețină relații sexuale cu aceasta. Cum victima a dat semne că i-ar recunoaștere

pe cei doi (le-a spus pe nume, rugându-i să o lase în pace), M.B. a luat un cuțit

de bucătărie de pe masa de sub geam și i-a tăiat acesteia gâtul, profitând de faptul

că are cunoștințe de mânuire a cuțitului de la tăiat miei. Apoi M.B. a arătat că

i-a mai aplicat o tăietură victimei peste torace, după care R.D.G. a luat și el

cuțitul, tăind victima înspre torace. Inculpatul M.B. a arătat că nu știe de celelalte

leziuni din zona pubiană ale victimei cine le-a produs. Tot M.B. a mai arătat că

nu-și mai aduce aminte dacă a întreținut și el, după moarte, relații sexuale cu

victima, întrucât era beat, însă e posibil să se fi masturbat lângă patul victimei.

A mai precizat că a aruncat cuțitul, cu care a tăiat victima, în grădina de vis-a-vis

de biserică, iar când a ajuns acasă, având hainele pline de sânge, le-a ars.

La rândul său,

inculpatul R.D.G., finul bătrânei G.A., a susținut în fața procurorului că M.B.

a lovit-o pe victimă la pătrunderea în locuință, dar și el a lovit-o. Apoi a arătat

că el a cărat-o pe victimă în cameră și a început să întrețină relații sexuale cu

ea. La un moment dat, după ce aceasta și-a revenit, inculpatul M.B. a luat un cuțit

de pe masa din cameră și a tăiat gâtul victimei, iar apoi a tăiat-o pe partea superioară

a corpului. Inculpatul R.D.G. a arătat că a cerut și el cuțitul și a tăiat victima

pe partea superioară a corpului, considerând că victima este moartă. Inculpatul

a mai relatat că după ce a tăiat-o la gât, M.B. a întreținut și el relații sexuale

cu cadavrul bătrânei decedate. Nu și-a explicat gestul său și a arătat că după această

faptă amândoi inculpații au părăsit locul faptei, neluând nimic din casă. A mai

arătat că nu a mai discutat cu M.B. despre ce s-a întâmplat, nici atunci imediat,

nici mai târziu.

Aceste declarații

ale inculpaților se coroborează cu procesul-verbal de cercetare la fața locului

din care rezultă că victima G.A. a fost găsită într-una din camerele folosite în

mod curent de aceasta, pe un pat rupt, în poziția culcat pe spate, complet dezbrăcată

de la brâu în jos, cu partea superioară a cadavrului (cap și torace) acoperită cu

o geacă din material sintetic de culoare albastru închis. Nu au fost urme de forțare

la nicio ușă, însă în hol și în cameră (care prezenta o dezordine pronunțată), pe

diverse obiecte s-au depistat pete de sânge.

Tot astfel este

descrisă G.A. de martorii care au depistat-o în data de 11 decembrie 2010: R.I.,

R.M. și R.M.A., rudele victimei, au constatat că victima a fost omorâtă, că hainele

ei au fost aruncate pe jos și că în interiorul camerei era dezordine.

Nepoata bătrânei

ucise, G.S., a arătat că în dimineața zilei de 11 decembrie 2010 a primit un telefon

de la o rudă din sat, R.I., care i-a relatat că bunica sa a murit. În urma acestui

apel, a venit împreună cu concubinul ei, martorul M.F. de la Timișoara, unde locuia,

la Stanciova, unde a constatat decesul bunicii sale. Partea vătămată a mai adăugat

că bunica ei se gospodărea singură de când i-a murit fiul, din august 2010, iar

ea, împreună cu sora ei, B.G.M., o vizitau săptămânal, de obicei sâmbăta. Această

nepoată nu a remarcat ca victima să aibă dușmani sau probleme cu vecinii de vreun

fel, nici bunica ei nu i-a relatat așa ceva, însă i s-a plâns că inculpatul R.G.D.

și cu fratele mai mic al acestuia se purtau urât, înjurând-o, amenințând-o și speriind-o

purtând cagule sau ciorapi pe cap. Despre cei doi inculpați a auzit că se purtau

urât și cu alți consăteni.

Acest ultim aspect

este confirmat și de numitul M.I., proprietarul magazinului alimentar din sat care,

deși nu a fost audiat în fața instanței, a relatat consilierului de probațiune că

inculpații M.B. și R.G.D. fac parte din același grup de prieteni și obișnuiau să

consume împreună băuturi alcoolice, în diverse locații, deveneau violenți și obraznici

mai ales cu persoanele în vârstă din sat, care, de teamă, nu au depus reclamații

la organele de poliție. Martorul și-a amintit că în seara dinaintea crimei, inculpatul

M.B. a cumpărat de la magazinul său bere, mărturisindu-i că o va consuma cu inculpatul

R.D.G.

Declarațiile de

recunoaștere a săvârșirii faptelor de către inculpați se coroborează și cu planșele

foto și procesul-verbal de reconstituire, unde s-a consemnat cum inculpații au arătat

exact locul pe unde au intrat în curte, apoi în casă și în camera unde a fost găsită

victima, precum și modul de operare. Martorii asistenți, Z.A. și B.M.A., dar și

partea vătămată G.S., au participat la reconstituire, au fost audiați amănunțit

și au confirmat că cele relatate de cei doi inculpați au fost consemnate în audierea

lor.

Având în vedere

declarațiile inculpatului R.D.G. privind faptul că după comiterea violului și omorului

asupra victimei G.A., acesta a aruncat hainele ce le purtase, în canalul colector

din fața locuinței sale, inclusiv cizmele ce le avusese în picioare, s-au efectuat

cercetări după audierea inculpatului la locul indicat de acesta, unde a fost găsită

o cizmă de cauciuc de culoare neagră.

Din raportul de

constatare tehnico-științifică din 10 iunie 2011 al Serviciului Criminalistic al

I.P.J. Timiș reiese că urmele găsite la fața locului, pe linoleumul de pe podea

și pe o suprafață de pânză de culoare roșie au fost create de o cizmă cu aceleași

caracteristici (piciorul stâng pe linoleum și piciorul drept pe pânză).

După indicațiile

date de inculpatul M.B. cu ocazia reconstituirii, s-a căutat în grădina unde afirmă

că ar fi aruncat cuțitul folosit. În sol, puțin acoperit cu pământ, s-a găsit un

cuțit de bucătărie cu mânerul de lemn și lama de cca. 30 cm. Partea vătămată G.S.,

nepoata victimei, care o vizita pe aceasta în mod regulat, a arătat că bunica sa

avea un asemenea cuțit în gospodărie, recunoscându-l clar. Potrivit buletinului

de analiză emis de către I.M.L. Timișoara, pe unele obiecte ridicate de la fața

locului s-a decelat sânge uman grupa 0, ca și cel al victimei.

Sub aspectul profilului

genetic, prin comparație cu probe biologice de referință recoltate de la 5 suspecți

cu istoric infracțional din zonă: R.P., H.D.V., R.D.G., M.B. și M.I., din analiza

unei fuste din material textil de culoare albă - descoperită pe pardoseala camerei

unde se afla victima între servantă și patul victimei, conform procesului-verbal

de cercetare la fața locului, s-a decelat un fir de păr (bulb și teacă epitelială),

constatându-se prin raportul de constatare tehnico-științifică din 28 aprilie 2011

al I.G.P.R. că, dintr-o mulțime de 182.815.356 de indivizi neînrudiți genetic, inculpatul

M.B. este unic. Prin raportul de expertiză din 26 septembrie 2011 nu s-a ajuns la

aceeași concluzie cu privire la inculpatul R.D.G., ceea ce nu-l exclude pe acesta

de la fața locului, față de probele care-l încriminează, inclusiv declarația sa

de recunoaștere.

În ceea ce privește

leziunile suferite de victimă, conjugate cu acțiunile inculpaților, la prima examinare,

aceasta prezenta: plagă tăiată, cu margini regulate, latero-cervical dreapta, de

aproximativ 10 cm lungime; 2 plăgi tăiate cu margini regulate, regiunea frontală

medio-lateral stânga; fractură liniară, frontal dreapta, cu margini regulate, aproximativ

1 cm lungime; plagă cu margini regulate, delabrantă, ce se întinde de la nivelul

hipocondrului drept și regiunii epigastrice; din plagă, vertical se intersectează

o altă plagă de la nivelul buzei superioare a plăgii anterioare; fosă iliacă stângă

și regiunea hipogastrică, plagă aproximativ orizontală prin care se eviscerează

anse intestinale; plagă de aproximativ 5 cm lungime în regiunea pubiană.

Ulterior, în raportul

medical de necropsie din 13 decembrie 2010 al I.M.L. Timișoara s-a concluzionat

că moartea numitei G.A. poate data din 10 decembrie 2010 și a fost de natură violentă;

ea s-a datorat hemoragiei externe și interne prin plagă înjunghiată cervicală cu

secționarea de arteră carotidă comună și vena jugulară cu insuficiență cardiocirculatorie

și insuficiență respiratorie prin secționarea traheei în cadrul unui politraumatism

soldat cu traumatism craniocerebral cu discretă hemoragie leptomeningee, fracturi

maxilare orbitale și piramidei nazale; plăgile descrise cu ocazia autopsiei s-au

produs prin lovire directă cu corp înțepător-tăietor (inclusiv fractura lineară

frontală); fracturile maxilare, orbitale și de piramidă nazală s-au produs prin

lovire directă cu corpuri dure; leziunile prezente la nivelul toracelui și abdomenului

(plăgi cu intersectarea organelor abdominale) respectiv fracturile sterno-costale,

având în vedere caracterul discret al focarelor hemoragice sau absența acestora,

s-au produs în agonie sau postmortem.

În fața instanței

de judecată, inculpatul M.B. a afirmat că nu a săvârșit el faptele de care este

acuzat și că este nevinovat. În data de 09 decembrie 2010 a fost la muncă, s-a întâlnit

în sat cu inculpatul și prietenul său R.D.G., pe care doar l-a salutat, după care

și-a continuat singur drumul către casa unde locuia, împreună cu sora lui, D.I.

și cumnatul său, R.M. Seara s-a culcat, iar a doua zi dimineața, când s-a trezit,

a plecat la lucru. Nici în seara respectivă și nici a doua zi nu a fost acasă la

R.D.G. Deși obișnuia să mai consume băuturi alcoolice, acest lucru nu s-a întâmplat

în acea perioadă. Pentru recunoașterea faptelor inculpatul a relatat că a fost bătut

în acest sens de către polițiști, dar nu a depus plângere penală împotriva lor.

Inculpatul a mai afirmat că nu a fost niciodată acasă la bătrâna decedată, dar nu

a avut o nicio explicație pentru firul de păr ce-i aparține și care a fost găsit

pe una din fustele victimei.

În sprijinul acestei

din urmă poziții a inculpatului a depus sora acestuia, D.I. care a arătat că fratele

său locuiește la ea de la vârsta de 17 ani. Deși nu-și aduce aminte când a avut

loc crima, martora a afirmat că în seara și noaptea când a fost ucisă consăteana

sa, inculpatul M.B. nu a plecat de-acasă, nu s-a întâlnit cu inculpatul R.D.G. și

nu a consumat băuturi alcoolice. În dimineața zilei după săvârșirea crimei, fratele

său a plecat împreună cu concubinul ei în pădure după lemne. Martora a mai relatat

că în timpul unei vizite la penitenciar, inculpatul R.D.G. i s-a confesat că a fost

foarte tare bătut de polițiști și că, de frică, a mărturisit săvârșirea faptelor.

Ulterior, martora a revenit și a arătat că cele arătate la începutul declarației

se pot referi și la o altă zi din decembrie, când fratele său a făcut același lucru.

Tot astfel, martorul

R.M., concubinul martorei D.I., a relatat că în ziua ce a precedat crima asupra

lui G.A. a fost plecat cu inculpatul la stână și au ajuns împreună acasă în jurul

orei 22.00. Nu cunoaște dacă M.B. a mai plecat de-acasă în seara respectivă, întrucât

dormea, însă a doua zi dimineața, în jurul orei 09.30, a plecat cu acesta în pădure.

Despre crimă nu a discutat cu inculpatul. Martorul a mai afirmat că cei doi inculpați

se cunoșteau și se întâlneau la un suc sau la fotbal.

Inculpatul R.D.G.

s-a declarat nevinovat în fața instanței de judecată. Cu inculpatul M.B. este o

simplă cunoștință și nu s-a întâlnit cu el în preziua crimei, când a revenit acasă

în jurul orei 18-19.00 de la lucru, pe care-l presta la un băiat din sat, M.N. și

nu a mai plecat de acasă până a doua zi, la ora 08.00 dimineața. Acasă la victima

G.A., nașa sa, a fost doar când trăia fiul acesteia pentru niște reparații la casă,

în vara anului 2010, iar de atunci nu a mai vizitat-o. Recunoașterea faptelor se

datorează bătăilor și amenințărilor polițiștilor, pentru care nu a depus plângere

și nici nu a relatat de spre aceste fapte procurorului sau judecătorului atunci

când a fost audiat cu ocazia arestării. Inculpatul R.D.G. a menționat că a fost

obligat să pună amprenta de la deget în loc să semneze cu numele său, pe care știa

să-l scrie, deși nu are nicio clasă.

Această declarație

a inculpatului este susținută de tatăl său, martorul R.B. care a afirmat că nu reține

data când s-a produs decesul nașei sale, G.A., dar într-o zi de vineri din luna

decembrie 2010 a ajuns acasă de la serviciu în jurul orei 18.00, și-a schimbat hainele

și a plecat la o petrecere după cca. o oră, revenind acasă în jurul orei 23-24.00.

Atunci, fiica sa s-a trezit și i-a confirmat că inculpatul R.D.G. dormea cu ceilalți

frați. Nu cunoaște dacă fiul său a plecat sau nu în noaptea respectivă de acasă

și nu a constatat sub lumina brichetei, întrucât nu era curent în sat, sticle și

pahare, că s-ar fi băut în casă. Despre inculpatul M.B., martorul a relatat că nu

e prietenul fiului său și a venit o singură dată la ei acasă neinvitat și beat fiind,

de ziua fiicei sale, în luna noiembrie 2010. Martorul a mai adăugat că nașa sa,

G.A. nu i s-a plâns vreodată de comportamentul urât al fiului său față de ea și

nici sătenii nu i-au făcut vreo reclamație în acest sens.

Cu privire la

această din urmă poziție a inculpatului R.D.G. sau în circumstanțiere au fost audiați

martorii C.A.P., M.I., B.D., H.D., B.S., J.R. și P.R., care locuind la Stanciova,

îi cunoșteau pe ambii inculpați ca fiind persoane liniștite, despre care nu au auzit

că ar fi făcut probleme în sat și cu care au lucrat sau au discutat înainte sau

după nefericitul eveniment, fără să constate ceva ciudat în atitudinea sau comportamentul

inculpaților, unii dintre ei fiind surprinși când aceștia au fost arestați pentru

cercetări.

Prima instanță

a înlăturat depozițiile de negare a săvârșirii faptelor ale ambilor inculpați, precum

și ale martorilor D.I. și R.B., care au încercat să întărească alibiul inculpaților

(precum că în noaptea crimei, aceștia se aflau fiecare la casele lor, pe care nu

le-au părăsit până a doua zi dimineața, când au reluat munca), în aprecierea faptului

că au fost date pro causa, în virtutea relațiilor de rudenie cu inculpații, sunt

subiective, nu exprimă realitatea și vin în contradicție cu celelalte probe din

dosar, deja analizate anterior.

Martorii R.B.,

R.M., C.A.P., M.I., B.D., H.D., B.S., J.R. și P.R. nu au putut preciza ce au făcut

inculpații în noaptea de 09 din 10 decembrie 2010, pe parcursul a mai multor ore,

membrii familiilor acestora dormind, iar ceilalți consăteni neavând niciun fel de

tangență cu inculpații în acest interval de timp, 18.00-06.00, cât cei doi inculpați

au fost împreună.

Faptul că persoanele

cu care au discutat inculpații după crimă nu au constat nimic dubios în atitudinea

lor, trădează tocmai starea de indiferență a inculpaților care au săvârșit faptele

sub influența alcoolului și care, după ce au revenit din această stare, și-au reluat

traiul de zi cu zi ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat, până în momentul în care

organele de anchetă au descoperit o legătură între decesul victimei și inculpatul

M.B., care a devenit preocupat față de primirea rezultatelor ADN, găsite la locul

faptei, în sensul că întreba permanent lumea din sat despre apariția lor.

Susținerile inculpaților

că au fost bătuți de polițiști și amenințați cu pistolul la cap pentru a recunoaște

implicarea lor infracțională sunt neverosimile, atâta timp cât ei nu au depus plângeri

împotriva organelor de anchetă, nu s-au plâns în legătură cu acest aspect nici în

fața procurorului și nici în fața judecătorului, ci doar în fața instanței de judecată.

Martorii asistenți și partea vătămată au învederat că declarațiile și reconstituirea

s-au făcut de bună-voie de către inculpați, fără a constata exercitarea vreunei

presiuni sau a urmelor de violență asupra inculpaților. Mai mult, instanța de fond

constată că declarațiile lor de recunoaștere descriu în detaliu fiecare pas făcut

și concordă între ele în cea mai mare parte, iar indicarea exactă a locului unde

au fost abandonate și găsite, ulterior, la reconstituire, arma crimei, obiectele

de îmbrăcăminte sau încălțăminte, nu putea fi făcută decât de autorii faptelor,

inculpații din prezenta cauză.

Lipsa semnăturii

cu pixul pe declarațiile inculpatului R.D.G., invocată în apărare, nu reprezintă

un motiv de înlăturare a declarațiilor de recunoaștere ale inculpatului, atâta timp

cât inculpatul a afirmat că nu știe să scrie și să citească, ci doar să semneze,

iar prin amprentarea declarațiilor, acesta și-a însușit în acest mod, valabil, de

altfel, conținutul acestora.

Față de toate

cele expuse mai sus, prima instanță a conchis că, inculpații R.D.G. și M.B. au pătruns

la data de 09/10 decembrie 2010, prin efracție în scop de jaf și sex în locuința

numitei G.A., au lovit-o (R.D.G.) și au imobilizat-o, violând-o, iar apoi inculpatul

M.B. a agresat victima cu un cuțit găsit în domiciliul acesteia, tăindu-i gâtul

în timp ce aceasta era ținută de R.D.G. După săvârșirea acestor fapte, ambii inculpați

au mutilat victima decedată cu cuțitul și au întreținut relații sexuale cu aceasta

(M.B.), profanându-i cadavrul.

În acest sens,

prima instanță a reținut următoarea încadrare juridică, diferită în parte de cea

din rechizitoriu, prin aplicarea art. 334 C. proc. pen., astfel: art. 192 alin.

(2) C. pen., violarea de domiciliu fiind săvârșită de două persoane împreună, în

timpul nopții; art. 197 alin. (1) și 2 lit. a) C. pen. pentru inculpatul R.D.G.

și art. 26 C. pen., raportat la art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen. pentru

inculpatul M.B., fapta de viol fiind săvârșită de două persoane împreună, R.D.G.

în calitate de autor, iar M.B. în calitate de complice moral; actele de viol săvârșite

asupra cadavrului victimei de către inculpatul M.B. au fost avute în vedere la reținerea

în sarcina acestuia a infracțiunii de profanare de cadavre [față de art. 197

alin. (1) C. pen. din rechizitoriu reținută față de ambii inculpați]; art. 174

alin. (1) C. pen., art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. pentru inculpatul M.B. și

art. 26 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 176 alin. (1) lit. d)

C. pen. pentru inculpatul R.D.G., omorul deosebit de grav fiind săvârșit pentru

a ascunde săvârșirea unei tâlhării rămase în faza de tentativă, inculpatul M.B.

negăsind bani în locuința victimei, faptă săvârșită de către M.B. în calitate de

autor, el fiind cel care a tăiat gâtul victimei, aceasta fiind cauza decesului,

iar prezența lui R.D.G. la fața locului îl califică complice moral la această faptă;

tăierea ulterioară a corpului victimei de către R.D.G. s-a produs post-mortem, iar

aceste acte vor fi calificate ca și profanare de cadavre [față de art. 174

alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. din rechizitoriu reținută față de

ambii inculpați]; art. 20 C. pen., rap. la art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și

alin. (2

1

) lit. a), b) C. pen., tentativa de tâlhărie fiind săvârșită

de ambii inculpați în timpul nopții, în locuința victimei, fără ca ei să aibă asupra

lor o armă; în momentul în care a luat M.B. cuțitul de pe masa victimei, fapta se

consumase, M.B. care căutase printre lucrurile bătrânei fără să găsească ceva s-a

orientat către victimă cu cuțitul în momentul în care ea i-a recunoscut și le-a

zis pe nume, tăindu-i jugulara, iar apoi profanându-i cadavrul, deci cuțitul nu

a fost luat în scop de tâlhărie, ci în scop de a ucide victima pentru a ascunde

tentativa de tâlhărie și violul; art. 319 C. pen., ambii inculpați secționând trunchiul

victimei după ce aceasta a decedat prin tăierea gâtului, inculpatul M.B. întreținând

și relații sexuale cu cadavrul victimei.

La stabilirea

vinovăției inculpaților, prima instanță a ținut seama și de împrejurarea că între

activitățile desfășurate de aceștia și leziunile cauzate victimei există un raport

de cauzalitate, fiind evident că, fără acțiunile lor, leziunile consemnate în raportul

de autopsie nu s-ar fi produs.

În ceea ce privește

latura subiectivă, prima instanță a apreciat că inculpații au săvârșit faptele cu

intenție directă, respectiv au prevăzut rezultatul faptelor sale, pe care l-au și

urmărit.

Pentru toate aceste

considerente, prima instanță a dispus condamnarea inculpaților pentru săvârșirea

infracțiunilor reținute în sarcina lor prin schimbarea încadrării juridice, iar

la individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate s-a ținut seama de

criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul

de pericol social al faptelor comise, persoana inculpaților - starea fizică, dezvoltarea

intelectuală și morală, comportarea lor, condițiile în care au crescut și trăit,

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Faptele săvârșite

de inculpați prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, prin actele

lor, numiții M.B. și R.D.G. aducând o atingere gravă relațiilor sociale referitoare

la ocrotirea dreptului oricărei persoane la inviolabilitatea domiciliului, la libertatea

sexuală, la viață și la bunurile acesteia, precum și la conviețuirea socială.

În ceea ce privește

persoana inculpaților, în vârstă de 20 de ani la data săvârșiri faptelor, necăsătoriți,

fără copii, zilieri, prima instanță a constatat că aceștia nu sunt cunoscuți cu

antecedente penale, fiind la prima lor abatere. Pe de altă parte, prima instanță

a reținut că inculpații au manifestat un comportament oscilant în cursul procesului,

iar raportat la faptele comise, deși au tulburări de personalitate de tip antisocial,

ambii au avut discernământ păstrat, astfel cum reiese din rapoartele de expertiză

medico-legale psihiatrice întocmite de I.M.L. Timișoara.

Referatele de

evaluare întocmite pe seama inculpaților de către S.P.T.T. au concluzionat în sensul

existenței perspectivelor de reintegrare în societate, în condițiile schimbării

anturajului, a implicării în muncă, a sprijinului familial și a celui de natură

psihologică.

Luând în considerare

și dispozițiile art. 52 C. pen., privind scopul pedepsei, prima instanță a aplicat

inculpaților pedepsele menționate în dispozitivul prezentei sentinței penale, pedepse

care vor fi executare în regim de detenție.

Cu privire la

latura civilă a procesului penal, în baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc.

pen., prima instanță a constatat că părțile vătămate G.S. și B.G.M. (în calitate

de nepoate de fiu predecedat al lui G.A., astfel cum rezultă din certificatul de

calitate de moștenitor depus la dosarul instanței) nu au formulat pretenții civile

în cauză.

Împotriva sentinței

penale nr. 73/PI din 27 februarie 2012 au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul

Timiș și inculpații R.D.G. și M.B.

În motivarea apelului

declarat de procuror se solicită admiterea acestuia, apreciind că hotărârea este

nelegală întrucât instanța nu s-a conformat prevederilor art. 4 lit. b), art. 5

alin. (5) și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea

Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, având în vedere că inculpații au

săvârșit infracțiuni din categoria celor pentru care pot fi prelevate probe biologice

în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date

Genetice Judiciare. În ceea ce privește netemeinicia sentinței, se arată că în mod

greșit s-a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpatul

M.B. din infracțiunea de viol în cea de complicitate la această infracțiune, iar

pentru inculpatul R.D.G. din infracțiunea de omor deosebit de grav în cea de complicitate,

din probatoriul administrat rezultând că aceștia se fac vinovați de comiterea faptelor

reținute în actul de inculpare. De asemenea, nelegală este și schimbarea de încadrare

juridică față de ambii inculpați, în ce privește infracțiunea de tentativă la tâlhărie.

În motivele de

apel, inculpatul R.D.G. a solicitat ca, în urma admiterii apelului, să reformeze

hotărârea atacată și sa dispună achitarea sa în temeiul art. 11 alin. (1) lit. a)

raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. A apreciat că soluția de condamnare la

pedeapsa de 16 ani închisoare este netemeinică și nelegală, fiind in gravă contradicție

cu concluziile probatoriului administrat. În primul rând, în mod nelegal, instanța

de fond și-a întemeiat soluția cu încălcarea princiupiului nemijlocirii, luând în

considerare susținerile numitului M.I., proprietarul magazinului alimentar din sat,

care, arată prima instanță că „deși nu a fost audiat în fața instanței de judecată”

îi cunoaște drept violenți, prieteni și consumatori de alcool pe cei doi inculpați.

Prin luarea în considerare a unei astfel de depoziții luate „pe stradă”, inculpatul

apreciază că i s-a încălcat grav dreptul la apărare, fiind lipsit de posibilitatea

de a asculta depoziția numitului M.I. în cadrul procesului penal, în ședința publică,

în fața instanței, și de a-i adresa întrebări vis a vis de cele susținute de către

acesta. O altă depoziție desprinsă din contextul probatoriu, și necoroborată cu

celelelalte probe administrate în cauza, în opinia apărării, este depoziția numitei

G.S., nepoata decedatei, persoana care a încercat să creeze inculpatului o imagine

deformată în societate, afirmând lucruri mincinoase, iar afirmațiile acesteia nu

numai că nu se coroborează cu nicio altă depoziție dată în cauză, ci sunt contrazise

de toți ceilalți martori audiați în cauză. Pe de altă parte, prima instanță, relativ

la concluziile expertizei ADN, care a ieșit pozitivă în cazul coinculpatului M.B.

și negativa in privința inculpatului R.D.G. a înțeles să înlăture utilitatea și

concluziile acestei probe, poate singura probă directă și în măsură să ducă la aflarea

adevărului în cauză. În ceea ce privește depoziția inculpatului R.D.G. s-a arătat

faptul că aceasta a fost dată inițial la urmărirea penală, în care a arătat că în

acea dată se afla la domiciliul său și nu s-a întâlnit cu inculpatul M.B., cu care

de altfel nici nu era prieten. Doar ulterior, după amenințări și violențe manifestate

de către polițiști, inculpatul a fost obligat să dea declarație de recunoaștere.

În ceea ce privește expertizarea cizmei, concluziile acestei probe au arătat că

cizma pe care inculpatul ar fi indicat-o este doar de același model cu urmele lăsate

în casa victimei și nu că este identică cu cizma ce a și provocat urmele. Consideră

că nici această probă nu poate susține hotărârea de condamnare, fiind clar lipsită

de concludență, dat fiind faptul că astfel de cizme sunt produse în mii de exemplare,

iar pentru a se reține ca fiind utilă și concludentă în cauză este cert că se impunea

ca această probă să identifice o identitate între urmele găsite în casa victimei

și talpa cizmei expertizate, ceea ce nu s-a concluzionat. S-a mai criticat faptul

că instanța de fond a analizat eronat și superficial depozițiile martorilor audiați

în cauza, martori despre care s-a reținut că toți au fost audiați în circumstanțierea

inculpatului R.D.G., deși martorii R.M., Z.A., C.A.P. și M.I. sunt martorii din

rechizitoriu. Atât aceștia patru, cât și martorii B.D., B.S., H.D., J.R. și P.R.

au arătat clar că inculpatul este un om liniștit și că nu a creat probleme în sat,

că nu consumă alcool și că intre el și coiculpatul M.B. este o simplă relație de

consăteni și nu una de strânsă prietenie.

Instanța de apel

a reținut că apel a declarat și inculpatul M.B., care la termenul de judecată din

07 iunie 2012, arată că își retrage calea de atac declarată în cauză, declarația

sa fiind consemnată în scris și atașată în filă separată la dosar, astfel că instanța

va lua act de retragerea apelului formulat împotriva sentinței penale nr. 73/PI

din 27 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Timiș. Din aceste motive, instanța

de prim control judiciar nu a mai analizat vinovăția inculpatului M.B. în ceea ce

privește infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, urmând a fi analizată

participația sa la comiterea faptei doar odată cu analizarea încadrării juridice

dată faptelor în actul de acuzare și schimbată de către instanța de fond.

Prin decizia penală

nr. 113 A din 07 iunie 2012, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a dispus următoarele:

În temeiul

art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondat apelul declarat de

inculpatul R.D.G., împotriva sentinței penale nr. 73 din 27 februarie 2012 pronunțată

de Tribunalul Timiș în Dosar nr. 7320/30/2011.

În temeiul

art. 369 C. proc. pen., a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul

M.B., împotriva aceleiași sentințe penale.

În temeiul

art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de Parchetul de pe

lângă Tribunalul Timiș împotriva aceleiași hotărâri și, în consecință, a desființat

în parte sentința penală nr. 73 din 27 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Timiș

și, rejudecănd, în temeiul art. 4, art. 5 alin. (5) și art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 76/2008, a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpați în vederea introducerii

profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, la rămânerea

definitivă a hotărârii.

Au fost menținute

în rest dispozițiile hotărârii penale atacate.

În temeiul

art. 383 alin. (1

1

) raportat la art. 350 C. proc. pen., s-a menținut

starea de arest a inculpaților.

În temeiul

art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen., s-a dedus în continuare

din pedepsele aplicate inculpaților durata arestului preventiv de la data de 27

februarie 2012 la zi.

În temeiul

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat fiecare inculpat la plata a câte 400

RON, cheltuieli judiciare către stat în apel, în rest, cheltuielile judiciare avansate

de stat rămân în sarcina acestuia conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

Pentru a dispune

în acest sens, instanța de prim control judiciar a reținut următoarele:

Starea de fapt

reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate

în cauză și din care rezultă că în seara de 09 decembrie 2012, inculpații M.B. și

R.D.G. au consumat băuturi alcoolice la magazinul martorului M.I. din com. Stanciova,

după care au continuat să consume alcool la domiciliul inculpatului R.D.G. până

noaptea. Inculpatul R.D.G. a propus să meargă la domiciliul victimei G.A., în vârstă

de 74 ani, pentru a o deposeda de bunuri și a întreține relații sexuale, sens în

care cei doi au sărit gardul de cărămidă al imobilului și au bătut la ușa de pătrundere

în imobil. Victima le-a permis accesul înăuntru, inculpatul R.D.G. a lovit-o cu

pumnul în față, iar după ce aceasta și-a pierdut cunoștința, a pus-o pe pat, a dezbrăcat-o

și a întreținut relații sexuale cu ea. Inculpatul M.B. în acest interval de timp

căuta lucruri de valoare prin casă și în momentul în care victima și-a revenit,

inculpatul R.D.G. i-a pus mâna pe gură continuând să întrețină relații sexuale cu

ea. Întrucât victima le-a pronunțat numele celor doi inculpați, inculpatul M.B.

s-a deplasat în bucătărie a luat un cuțit și profitând de faptul că inculpatul R.D.G.

se afla peste victimă, i-a tăiat gâtul numitei G.A., după care a mai aplicat o tăietură

peste torace. Ulterior, și inculpatul R.D.G. a luat cuțitul și a tăiat-o pe victimă

pe partea superioară a corpului, după care inculpatul M.B. a întreținut și el relații

sexuale cu victima.

Cu ocazia audierii

de către instanța de fond, inculpatul M.B. nu a recunoscut săvârșirea faptei, arătând

că în seara respectivă se afla la locuința surorii sale, la care a rămas peste noapte,

negând și că în acea zi ar fi fost la barul martorului M.I. din Stanciova și a consumat

băuturi alcoolice. Inculpatul mai arată că declarația de recunoaștere din cursul

urmăririi penale a fost dată sub presiunea exercitată de către organele de poliție,

neexplicându-și cum de s-a găsit un fir de păr de al său pe fusta victimei.

Inculpatul R.D.G.,

nu recunoaște comiterea faptei, arătând că victima este nașa lui și că nu s-a întâlnit

cu ea în acea seară, după cum nu s-a întâlnit nici cu inculpatul M.B. Inculpatul

mai arată că s-a întors de la serviciu la ora 18.00 și nu a mai plecat de la locuință,

iar declarația de recunoaștere din cursul urmăririi penale a avut la bază constrângerea

exercitată de către organele de poliție.

Instanța de apel

a apreciat că declarațiile inculpaților prin care aceștia neagă comiterea faptei

nu sunt sincere. Mijloacele de probă pot fi administrate în toate fazele procesului

penal, legea nefăcând deosebire în ceea ce privește forța lor probantă în raport

cu împrejurarea dacă ele au fost administrate în cursul urmăririi penale ori al

cercetării judecătorești. Neexistând temei legal pentru a se crea o ordine de preferință

între declarațiile succesive ale inculpatului sau ale martorilor, instanța poate

să considere atunci când declarațiile acestora sunt contradictorii, că numai una

dintre ele este expresia adevărului, având obligația de a le înlătura motivat pe

celelalte. într-o asemenea situație, instanța va reține că sunt expresia adevărului

acele declarații care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul

probelor existente în cauză. Astfel, instanța de apel apreciază că vinovăția inculpaților

rezultă din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării

judecătorești. Astfel, după ce inițial inculpatul M.B. neagă comiterea faptei, arătând

că nu a fost în locuința victimei la data de 10 decembrie 2010 și a stat doar la

sora sa; la data de 05 mai 2011, în prezența martorului asistent, inculpatul M.B.

arată că în data de 09 decembrie 2010, ora 18.00, a consumat băuturi alcoolice împreună

cu inculpatul R.D.G. după care au luat hotărârea de a merge la victimă pentru a-i

lua bani, sărind gardul imobilului acesteia și bătând la ușă. Inculpatul mai arată

că după ce li s-a deschis ușa, inculpatul R.D.G. a lovit-o cu pumnul în față, victima

căzând la podea, după care inculpatul R.D.G. a transportat-o în cameră, a pus-o

pe pat, a dezbrăcat-o și a întreținut relații sexuale normale cu aceasta. După ce

victima și-a revenit din starea de inconștiență, a început să țipe, astfel că inculpatul

R.D.G. i-a pus mâna pe gură pentru a o împiedica să strige după ajutor, iar el căuta

bani prin casă. Inculpatul M.B. mai arată că, fiind recunoscuți de către victimă,

care i-a strigat pe nume, s-a dus la bucătărie de unde a luat un cuțit cu care i-a

tăiat gâtul victimei până ce a ajuns la os. Inculpatul arată că victima s-a zbătut

până când i-a tăiat venele și arterele care duc la cap, având experiență în acest

sens, întrucât taie miei și oi în mod frecvent, iar în momentul în care aceasta

nu se mai mișca, a tăiat-o transversal pe burtă. Inculpatul M.B. mai arată că inculpatul

R.D.G. i-a cerut cuțitul și a tăiat-o și acesta de trei ori pe burtă, fără a putea

preciza dacă a întreținut sau nu relații sexuale cu victima, datorită stării de

ebrietate, știind doar că a ejaculat pe podea în cameră. Inculpatul M.B. arată,

în continuarea declarației, că vis-a-vis de biserică a aruncat cuțitul, iar hainele,

fiind pline de sânge, le-a dat foc. Instanța de apel a apreciat că această declarație

semnată de către inculpat, și dată imediat după descoperirea autorului faptei, corespunde

adevărului, neexistând niciun motiv care să permită concluzia că declarația a fost

dată la presiunea organelor de poliție împotriva cărora inculpatul M.B. nu a formulat

plângere penală. Aceiași poziție procesuală a avut inculpatul M.B. și cu ocazia

audierii de către procuror, declarație dată în prezența apărătorului, care a semnat

alături de inc