ÎCCJ, decizie (scj.ro #84882)

Contract de achiziție publică. Inserarea unei

clauze arbitrale. Nelegalitate.

O.U.G. nr. 34/2006, art.

286

Cod proc.civ., art. 364

alin. (1) lit. a)

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Indice alfabetic: acțiune în anularea unei

hotărâri arbitrale

arbitraj

contract de achiziție

publică

Competență exclusivă

Convenție arbitrală

În acord cu prevederile

cu caracter imperativ cuprinse în art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, litigiile

privitoare la contractele de achiziții publice sunt de competența exclusivă a

instanțelor de contencios administrativ, astfel că este nelegală inserarea unei

clauze arbitrale în conținutul unui contract de achiziție publică.

Neinvocarea de către

părți, în condițiile art. 385¹² din Codul de procedură civilă, în

cadrul procedurii arbitrale, a excepției privind validitatea convenției

arbitrale nu împiedică instanța de judecată investită cu acțiunea în anularea

hotărârii arbitrale să pună în discuția părților această excepție și,

constatând că litigiul nu este susceptibil de soluționare pe calea

arbitrajului, să anuleze respectiva hotărâre, prin aplicarea dispozițiilor art.

364 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

Decizia

nr.3483 din 29 iunie 2010

Prin Sentința nr. 381 din 22

octombrie

2009 a

Curții de Apel Craiova - Secția Contencios

Administrativ și Fiscal a fost respinsă acțiunea în anulare a Hotărârii nr. 21

din 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Arbitral al Camerei de Comerț

și Industrie Oltenia, în dosarul nr. 2/2008, acțiune formulată de reclamanta SC

P SA Craiova în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local G.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că între părți s-a încheiat un contract de servicii, în

temeiul OUG. nr. 34/2006, privind atribuirea contractului de achiziție publică

prin care SC P SA, în calitate de prestator, s-a obligat să presteze servicii

de proiectare pentru „Modernizarea drumurilor comunale din Comuna G, Județul

Dolj”.

Între părți s-a încheiat și un protocol,

prin care acestea au convenit ca, în termen de 30 de zile de la semnarea

contractului, să fie predate studiul de fezabilitate, inclusiv ridicările topografice

și studiul geotehnic, iar după aprobarea și achitarea acestei faze, în 30 de

zile, să se predea documentațiile în fază PAC, PT + DE.

S-a mai reținut că între părți

s-au ivit neînțelegeri care nu s-au soluționat amiabil, astfel că SC Proiect

SA, în temeiul contractului încheiat, a recurs la arbitraj solicitând obligarea

pârâtului Consiliului Local G la plata sumei de 35700 lei, reprezentând

contravaloare lucrări neachitate, precum și obligarea la plata penalităților de

întârziere.

Prin Hotărârea nr. 21 din 12

decembrie

2008 a

Tribunalului Arbitral de pe lângă Camera de

Comerț și Industrie Oltenia acțiunea formulată a fost respinsă.

În raport cu criticile formulate, instanța a

reținut că în conformitate cu art. 358

12

alin. 1 din Codul de

Procedură Civilă, orice excepție privind existența și validitatea convenției

arbitrale, constituirea Tribunalului Arbitral, limitele însărcinării arbitrilor

și desfășurarea procedurii trebuie ridicată, sub sancțiunea decăderii, până la

primul termen de judecată.

S-a constatat că reclamanta nu a invocat în

cadrul procedurii arbitrale nici o excepție legată de constituirea

tribunalului, apreciindu-se astfel că, în raport cu prevederea textului de lege

reținut, aceasta este decăzută din dreptul de a mai invoca excepții relativ la

acest aspect.

S-a mai reținut că art. 364 lit. f din Codul

de Procedură Civilă vizează situațiile de extra, minus și plus petita,

reclamanta invocând 2 dintre cele 3 situații, respectiv extra petita și minus

petiția.

S-a apreciat că prevederile

invocate nu sunt aplicabile în cauza dedusă judecății, întrucât tribunalul

arbitrai , în raport cu probatoriul administrat, a reținut culpa reclamantei în

executarea contractului și a respins acțiunea formulată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs SC P

SA Craiova, criticând-o pentru nelegalitate sub două aspecte: 1)Tribunalul

arbitral nu a fost constituit în conformitate cu prevederile convenției

arbitrale și a dispozițiilor legii, în sensul cerut de art. 364 al. (1) lit. c)

din Codul de procedură civilă; 2) tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor

lucruri care nu s-au cerut, în schimb nu s-a pronunțat asupra celor solicitate,

în sensul art. 364 al. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

La termenul de judecată din 22.06.2010, Înalta Curte a pus în

discuția părților admisibilitatea clauzei arbitrale în cuprinsul contractului

încheiat între cele două părți.

Prezentul litigiu s-a ivit între părți în urma neînțelegerilor

intervenite în privința contractului de servicii, în temeiul prevederilor OUG

nr. 34/2006, privind atribuirea contractului de achiziție publică, prin care SC

P SA, în calitate de prestator, s-a obligat să presteze servicii de proiectare

pentru „Modernizarea drumurilor comunale din comuna G, județul Dolj”.

În conformitate cu prevederile inderogabile ale art.286. din

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, litigiile născute din

contractele de achiziții publice sunt de competența exclusivă a instanțelor de

contencios administrativ. În termenii textului legal precitat, regula

referitoare la competența instanței de judecată în această materie a fost

stabilită astfel: „(1) Procesele și cererile privind actele

autorităților contractante emise înainte de încheierea contractului, precum și

acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul

procedurii de atribuire se soluționează în primă instanță de către secția de

contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se

află sediul autorității contractante.

(11)

Procesele și cererile privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea,

rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se

soluționează în primă instanță de către secția comercială a tribunalului în circumscripția

căruia se află sediul autorității contractante. Dispozițiile prezentei secțiuni

se aplică în mod corespunzător.

(2)

Litigiile privind desfășurarea procedurilor de atribuire care intră în sfera de

aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, precum și cele privind

drepturile și obligațiile contractate în cadrul acestor proceduri se

soluționează de urgență și cu precădere, potrivit dispozițiilor

art. 720

2

,

720

7

și art. 720

9

din Codul de procedură civilă, care se aplică în mod

corespunzător”.

Așadar, inserarea clauzei arbitrale în contractul dintre părți

încalcă textul legal mai sus amintit. Neobservând acest lucru, instanța de

judecată a pronunțat o hotărâre nelegală, respingând acțiunea în anulare a

hotărârii arbitrale. În cauză, se impunea ca prima instanță să facă aplicarea

art. 364 al. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă și să anuleze hotărârea

arbitrală, reținând că litigiul nu era susceptibil de soluționare pe calea

arbitrajului, text legal operant în litigiul de față.

De asemenea, prima instanță a făcut și o greșită aplicare a

prevederilor art. 358

12

din Codul de procedură civilă. În baza

acestui text de lege, instanța a reținut că reclamanta nu a invocat în cadrul

procedurii arbitrale nicio excepție legată de constituirea tribunalului, astfel

că a decăzut din dreptul de formula excepții. Același text de lege, se referă

și la invocarea altor excepții, printre care și cea relativă la validitatea

convenției arbitrale, dar neinvocarea în cadrul procedurii arbitrale a unei

astfel de excepții nu împiedică în nici un fel instanța de judecată învestită

cu acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale să pună în discuția părților

chestiunea dacă o astfel de convenție este validă în cazul contractelor de

achiziții publice.

Față de cele ce preced, văzând prevederile art. 286 din OUG nr.

34/2006 și ale art. 364 al. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Înalta

Curte a admis recursul formulat de SC P SA Craiova, a modificat sentința

atacată, în sensul că a admis acțiunea în anulare și, drept consecință, a

anulat Hotărârea nr. 21/12.12.2008 a tribunalului arbitral. Cauza fiind de

competența Tribunalului Dolj, ca instanță de contencios administrativ, dosarul

a fost trimis la această instanță, în vederea soluționării cererii formulată de

SC P SA Craiova.