ÎCCJ, decizie (scj.ro #83737)

Casare cu trimitere spre

rejudecarea apelului dispusă după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010.

Instanța competentă

Cuprins

pe materii:

Drept procesual penal. Partea generală. Competența. Felurile

competenței. Competență după materie și după calitatea persoanei

Indice

alfabetic:

Drept procesual penal

-

casare

cu trimitere spre rejudecarea apelului dispusă după intrarea în vigoare a Legii

nr. 202/2010

Legea

nr. 202/2010,

art. XXIV alin. (1) - (3)

În conformitate cu dispozițiile art. XXIV

alin. (1) din Legea nr. 202/2010, h

otărârile

pronunțate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a acestei legi

rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub

care a început procesul, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, procesele

în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite

vor continua să fie judecate de acele instanțe, dispozițiile referitoare la

competența instanțelor din Codul de procedură penală, cu modificările și

completările aduse prin Legea nr. 202/2010, aplicându-se numai cauzelor cu care

instanțele au fost sesizate după intrarea în vigoare a acesteia.

În raport cu dispozițiile art. XXIV alin. (1) și (2)

din Legea nr. 202/2010, în cauzele privind infracțiunea de evaziune fiscală

prevăzută în art. 9 din Legea nr. 241/2005, în cazul în care curtea de apel, ca

instanță de recurs, a dispus după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010

casarea deciziei pronunțate de tribunal, ca instanță de apel, cu trimitere spre

rejudecarea apelului - sentința judecătoriei fiind pronunțată înainte de

intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 - competența de judecată a apelului îi

aparține tribunalului.

Art. XXIV alin. (3) din Legea nr. 202/2010 -

potrivit căruia, în caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozițiile

acestei legi privitoare la competență sunt aplicabile - este incident numai

dacă instanța de recurs a dispus, după intrarea în vigoare a Legii nr.

202/2010, atât casarea hotărârii pronunțate de prima instanță, cât și casarea

deciziei pronunțate în apel, cu trimitere spre rejudecare la prima instanță.

I.C.C.J., Secția penală,

încheierea nr. 104 din 24 ianuarie 2012

Prin sentința penală nr. 991 din 21 mai 2009 a Judecătoriei Drobeta Turnu

Severin,

inculpata S.R. a fost condamnată pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute în art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005,

cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 215

1

alin. (1) C.

pen., art. 37 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 C. pen., art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. și art. 291 C. pen.

Prin decizia penală nr. 808/A din 9 iunie 2010 a Tribunalului Mehedinți, au

fost admise apelurile declarate de către procuror și apelanții

S.R. și Direcția Finanțelor Publice Mehedinți, desființată sentința și trimisă

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În urma promovării recursului de către inculpată, prin decizia

penală nr. 1439 din 9 decembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, a fost admis

recursul, casată decizia și trimisă cauza Tribunalului Mehedinți pentru

rejudecarea apelurilor,

cauza fiind

înregistrată la data de 27 decembrie 2010,

iar prin decizia nr. 79/A din

2 mai 2011 a Tribunalului Mehedinți, a fost declinată competența în favoarea

Curții de Apel Craiova, în baza art. 42 C. proc. pen. raportat la art. 28

1

pct. 3 C. proc. pen., cu referire și la art. XXIV alin. (3) din Legea

nr. 202/2010.

Prin decizia penală nr. 1569 din 7 octombrie 2011, Curtea de

Apel Craiova a declinat în favoarea Tribunalului Mehedinți competența

soluționării cauzei și, prin aceeași decizie, ivindu-se conflictul negativ de

competență, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel Craiova a reținut

următoarele:

Potrivit art. XXIV alin. (1) din Legea nr.

202/2010, hotărârile pronunțate în cauzele

penale înainte de intrarea în

vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor

prevăzute de legea sub care a început procesul penal.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol sus-menționat, procesele

în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite

vor continua să fie judecate de acele instanțe, dispozițiile referitoare la

competența instanțelor din Codul de procedură penală, republicat, cu

modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta

lege, aplicându-se numai cauzelor cu care instanțele au fost sesizate după

intrarea în vigoare a prezentei legi.

Cum hotărârea primei instanțe a fost pronunțată la data de 21

mai 2009, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, în cauză este

incident art. XXIV alin. (2) din actul normativ sus-menționat, Tribunalul

Mehedinți dând o interpretare greșită acestuia, în motivarea declinării către

Curtea de Apel, așa încât se apreciază că

Tribunalului

Mehedinți îi revine competența materială de a soluționa apelul împotriva

sentinței

penale nr. 991 din 21 mai 2009 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, întrucât

dispozițiile Legii nr. 202/2010, privind modificarea competenței, se aplică

numai cauzelor cu care instanțele au fost sesizate după intrarea în vigoare a

acestei legi.

Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili în favoarea

Tribunalului Mehedinți competența

soluționării

cauzei având în vedere dispozițiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010,

potrivit cărora hotărârile pronunțate în cauzele penale înainte de intrarea în

vigoare a

prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor și

termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul penal. Potrivit alin.

(2) al aceluiași articol, procesele în curs de judecată la data schimbării

competenței instanțelor

legal învestite vor

continua să fie judecate de acele instanțe, dispozițiile referitoare la

competența

instanțelor din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările și

completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege,

aplicându-se numai cauzelor cu care instanțele au fost sesizate după intrarea

în vigoare a prezentei legi. Dispozițiile alin. (3), la care a făcut referire

Tribunalul Mehedinți, ar fi putut intra în discuție în măsura în care s-ar fi

dispus desființarea ori casarea tuturor hotărârilor și rejudecarea cauzei de

către prima instanță.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit

competența de soluționare a cauzei, privind pe

inculpata S.

R., în favoarea Tribunalului Mehedinți și a trimis

dosarul acestei instanțe.

Notă: În urma republicărilor succesive ale Legii nr. 82/1991,

ultima dintre acestea în M. Of. nr. 454 din 18 iunie 2008, prevederile art. 37

se regăsesc în art. 43.