ÎCCJ, decizie (scj.ro #85333)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85333) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Act
administrativ. Refuzul emiterii actului. Cauza refuzului
Rezolvarea nefavorabilă a unei cereri, adresate
autorității administrative, nu echivalează cu un refuz nejustificat, dacă
soluția dată cererii a avut temei legal.
(Secția de contencios administrativ,
decizia 796 din 27 februarie 2003)
Reclamantul
Z.E. a chemat în judecată atât Primăria Municipiului București, cât și Primăria
Sectorului 2 București, susținând că s-a adresat cu cerere la data de 11 iulie
1996, făcând ulterior numeroase demersuri pentru obținerea certificatului de
urbanism și autorizației de construcție a unor garaje, dar cererea sa a fost
soluționată nefavorabil, iar adresele nr.260/ 25 iulie 2000 și, respectiv,
nr.32663/ 18 august 2000 reprezintă un refuz nejustificat de rezolvare a
cererii sale.
La data de 13 martie 2001, la cererea Primăriei Sectorului 2, Curtea de apel
București a admis excepția ridicată și a constatat că această autoritate
publică nu are calitate procesuală pasivă în raport cu prevederile art.4 din
Legea nr.50/1991, dispunând scoaterea acesteia din cauză.
Curtea de apel, Secția de contencios administrativ a respins acțiunea formulată
de reclamant și a reținut, în esență, că din moment ce Consiliul General al
Municipiului București, prin hotărârea nr.160/2000, a dispus suspendarea
pe o perioadă de un an a aprobării construcțiilor provizorii amplasate pe
domeniul public al municipiului, răspunsul trimis reclamantului cu adresele
nr.260/ 25 iulie 2000 și nr.32663/ 18 august 2000 de către Primăria
Municipiului București, nu reprezintă un refuz nejustificat în sensul
prevederilor art.1 din Legea nr. 29/1990.
Reclamantul a declarat recurs, susținând, în esență, că instanța a procedat în
mod greșit acceptând punctul de vedere al Primăriei Municipiului București.
Recursul este nefondat.
Este adevărat că, potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.29/1990 privind
contenciosul administrativ, orice persoană care se consideră vătămată prin
refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a-i rezolva cererea
referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanței
judecătorești competente pentru recunoașterea dreptului pretins.
Deci, din interpretarea prevederilor legale de mai sus, rezultă că trebuie să
existe un refuz nejustificat, abuziv, al autorității administrative căreia
persoana i-a adresat o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege.
Or, în cauză, instanța de fond a reținut în mod judicios că, din adresele
nr.32663/ 18.08.2000 a Primăriei Sectorului 2 București și, respectiv, nr.260/
25.07.2000 și nr.76386/2000 ale Primăriei Municipiului București rezultă că
cererea reclamantului nu a putut fi rezolvată favorabil ca urmare a faptului că
pe terenurile care formează domeniul public al municipiului nu se mai aprobă
construcții provizorii.
Astfel fiind, în mod corect a reținut Curtea de apel că rezolvarea nefavorabilă
a unei cereri nu poate fi echivalată cu un refuz nejustificat, din moment ce
soluția dată cererii a avut ca temei o hotărâre a Consiliului General al Municipiului
București, organul deliberativ al administrației publice a municipiului
București.
Având în vedere aceste considerente, recursul a fost respins ca nefondat.