ÎCCJ, decizie (scj.ro #84635)

Înșelăciune. Cec fără acoperire. Filă cec obținută fraudulos. Flasificare de cecuri. Folosirea într-o tranzacție comercială a unui cec fără acoperire obținut fraudulos de făptuitor nu se încadrează în prevederile art. 215 alin. (4) C. pen., textul presupunând folosirea cecului de către titularul real și licit al acestuia. În atare caz, fapta constituie înșelăciune în contracte prin mijloace frauduloase prevăzută în art. 215 alin. (1), (2) și (3) din același cod. Prin falsificarea unui cec, în sensul prevederilor art. 282 C. pen., se înțelege plăsmuirea sau alterarea imprimatului filei cec, iar nu completarea lui prin menționarea unei sume pentru care nu există acoperirea necesară. Secția penală, decizia nr. 3748 din 16 septembrie 2003 Prin sentința nr. 179 din 15 martie 2001, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat pe inculpatul T.D.

pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4) C. pen. Instanța a reținut că, în cursul lunii noiembrie 1998, inculpatul, intrând în mod ilicit în posesia actelor și ștampilei unei firme, a obținut un carnet cu file cec de la bancă. La data de 10 decembrie 1998, atribuindu-și calitatea de patron al firmei, inculpatul a convenit cu o altă societate comercială să cumpere mărfuri în valoare de 175 de milioane de lei, pe care le-a achitat cu fila cec fără acoperire. Prin decizia nr. 625 din 23 octombrie 2001, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul declarat de procuror, a desființat în parte hotărârea atacată, modificând perioada de arestare preventivă și obligând pe inculpat la plata dobânzilor la suma ce a făcut obiectul obligării la plata despăgubirilor.

În urma casării deciziei atacate cu recurs de procuror, apelul procurorului s-a rejudecat și a fost respins prin decizia nr. 860 din 20 decembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Recursul declarat de procuror, privitor la încadrarea juridică dată faptei, este fondat. Pentru a fi incidentă agravanta prevăzută în art. 215 alin. (4) C.pen., este necesar ca cecul să fie emis de o persoană care să aibă calitatea cerută de lege, adică să fie legal împuternicită de o societate comercială având deschis un cont la tras, să semneze un astfel de instrument de plată, iar sub aspect subiectiv făptuitorul să aibă reprezentarea că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară.

Or, în cauză, inculpatul nu avea nici o calitate în societatea în numele căreia a fost emisă fila cec, fiind stabilit că el s-a substituit identității administratorului, mijloc prin care, în mod fraudulos, a obținut încheierea contractului cu partea civilă. Așa fiind, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută în art. 215 alin. (1), (2) și 3) C.pen. Critica din recurs referitoare la omisiunea încadrării juridice a faptei și în dispozițiile art. 282 alin. (1) C. pen., cu referire la fapta de a fi emis fila cec fără să fi avut calitatea și fără să existe acoperirea necesară în cont, nu este fondată. Infracțiunea prevăzută în art. 282 alin. (1) C.pen.

presupune contrafacerea imprimatului filei cec, prin imitarea ori alterarea unui astfel de imprimat în mențiunile pe care le conține. În speță, inculpatul nu a plăsmuit ori alterat imprimatul filei cec, ci numai a completat, fără să fi avut calitatea necesară, un astfel de formular, constituindu-și astfel un mijloc fraudulos pentru inducerea în eroare a părții vătămate. În consecință recursul procurorului a fost admis, s-au casat hotărârile atacate, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei și s-a dispus condamnarea inculpatului potrivit noii încadrări.