ÎCCJ, decizie (scj.ro #84635)

Înșelăciune. Cec fără acoperire. Filă cec

obținută fraudulos. Flasificare de cecuri.

Folosirea într-o tranzacție comercială a unui cec fără acoperire obținut

fraudulos de făptuitor nu se  încadrează în prevederile art. 215 alin. (4)

C. pen., textul presupunând folosirea cecului de către titularul real și licit

al acestuia. În  atare caz, fapta constituie înșelăciune în contracte prin

mijloace frauduloase prevăzută în art. 215 alin. (1), (2) și (3) din același

cod.

Prin falsificarea unui cec, în sensul prevederilor art. 282 C. pen., se

înțelege plăsmuirea sau alterarea imprimatului filei cec, iar nu completarea

lui prin

menționarea unei sume pentru care nu există

acoperirea necesară.

Secția penală, decizia nr. 3748 din 16 septembrie 2003

Prin sentința  nr. 179 din 15 martie 2001, Tribunalul București, secția a

II-a penală, a condamnat pe inculpatul T.D. pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4) C. pen.

Instanța a reținut că, în cursul lunii noiembrie 1998, inculpatul, intrând în

mod ilicit în posesia actelor și ștampilei unei firme, a obținut un carnet cu

file cec de la bancă.

La data de 10 decembrie 1998, atribuindu-și calitatea de patron al firmei,

inculpatul a convenit cu o altă societate comercială să cumpere mărfuri în

valoare de 175 de milioane de lei, pe care le-a achitat cu fila cec fără

acoperire.

Prin decizia nr. 625 din 23 octombrie 2001, Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, a admis apelul declarat de procuror, a desființat în parte

hotărârea atacată, modificând perioada de arestare preventivă și obligând pe

inculpat la plata dobânzilor la suma ce a făcut obiectul obligării la plata

despăgubirilor.

În urma casării deciziei atacate cu recurs de procuror, apelul procurorului s-a

rejudecat și a fost respins prin decizia nr. 860 din 20 decembrie 2002 a Curții

de Apel București, secția a II-a penală.

Recursul declarat de procuror, privitor la încadrarea juridică dată faptei,

este fondat.

Pentru a fi incidentă agravanta prevăzută în art. 215 alin. (4) C.pen., este

necesar ca cecul să fie emis de o persoană  care să aibă calitatea cerută

de lege, adică să fie legal împuternicită de o societate comercială având

deschis un cont la tras, să semneze un astfel de instrument de plată, iar sub

aspect subiectiv făptuitorul să aibă reprezentarea că pentru valorificarea lui

nu există provizia sau acoperirea necesară.

Or, în cauză, inculpatul nu avea nici o calitate în societatea în numele căreia

a fost emisă fila cec, fiind stabilit că el s-a substituit identității

administratorului, mijloc prin care, în mod fraudulos, a obținut încheierea

contractului cu partea civilă.

Așa fiind, fapta inculpatului  întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută în art. 215 alin. (1), (2)

și 3) C.pen.

Critica din recurs referitoare la omisiunea încadrării juridice a faptei și în

dispozițiile art. 282 alin. (1) C. pen., cu referire la fapta de a fi emis fila

cec fără să fi avut calitatea și fără să existe acoperirea necesară în cont, nu

este fondată.

Infracțiunea prevăzută în art. 282 alin. (1) C.pen. presupune contrafacerea imprimatului

filei cec, prin imitarea ori alterarea unui astfel de imprimat în mențiunile pe

care  le conține.

În speță, inculpatul nu a plăsmuit ori alterat imprimatul filei cec, ci numai a

completat, fără să fi avut calitatea necesară, un astfel de formular,

constituindu-și astfel un mijloc fraudulos pentru inducerea în eroare a părții

vătămate.

În consecință recursul procurorului a fost admis, s-au casat hotărârile

atacate, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei și s-a dispus condamnarea

inculpatului potrivit noii încadrări.