ÎCCJ, decizie (scj.ro #84575)

Înșelăciune. Cec fără acoperire. Validitatea cecului În cazul în care, în momentul încheierii contractului, cecul emis pentru plata mărfii nu îndeplinea condițiile de validitate prevăzute în art.1 din Legea nr.59/1934, neavând aplicată ștampila societății comerciale emitente, prevederile art.215 alin.4 C.pen. nu sunt incidente. Întrucât, însă, cecul nu avea acoperirea necesară, folosirea lui constituie un mijloc fraudulos de inducere în eroare a societății comerciale vânzătoare, fapta încadrându-se în prevederile art.215 alin.1, 2 și 3 C.pen Secția penală, decizia nr.632 din 7 februarie 2003 Prin sentința penală nr.166 din 16 mai 2001, Tribunalul Prahova a condamnat pe inculpatul P.C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută în art.215 alin.1, 2, 3 și 4 C.pen.

Instanța a reținut că inculpatul, patron al unei societăți comerciale, la 10 noiembrie 1999, a primit, conform comenzii, marfă în valoare de 84 milioane de lei, de la o altă societate. După primirea mărfii inculpatul, știind că în acel moment nu avea disponibil în cont, a emis o filă cec pe care a semnat-o, dar nu a aplicat ștampila rotundă a unității. După împlinirea datei scadente, administratorul societății furnizoare a introdus la plată fila cec, prilej cu care a aflat că nu există acoperirea necesară. Curtea de Apel Ploiești, prin decizia penală nr.482 din 26 noiembrie 2001, a admis apelul inculpatului și a redus pedeapsa. Recursul declarat de inculpat este fondat.

Potrivit alin. 4 al art.215 C.pen., emiterea unui cec asupra unei instituții de credit, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, în scopul obținerii unui folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, constituie infracțiunea de înșelăciune. Pentru existența acestei forme agravate a infracțiunii este necesar ca fila cec să fi fost emisă cu respectarea cerințelor prevăzute în art.1 din Legea nr.59/1934, de către o persoană care nu dispune în momentul emiterii acestui instrument de plată fonduri disponibile care să facă posibilă trasului efectuarea plății. Or, în cauză, inculpatul a completat fila cec și a semnat-o, însă nu a aplicat ștampila, astfel că la data emiterii acest document de plată nu putea produce efecte juridice.

Întrucât cu prilejul încheierii contractului de vânzare – cumpărare inculpatul a indus în eroare societatea vânzătoare, asigurând-o că plata mărfii este asigurată și emițând o filă cec în condițiile arătate, iar fără această eroare societatea nu ar fi încheiat contractul, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții prin folosirea unui mijloc fraudulos, și anume a unor instrumente de plată nevalide, faptă prevăzută în art.215 alin.2 și 3 C.pen. În consecință, recursul inculpatului a fost admis, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din prevederile art.215 alin.1, 2, 3 și 4, în cele ale art.215 alin.1, 2 și 3 din același cod, menținându-se pedeapsa.