ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3837/2011

Asupra recursurilor de față,

în baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 23 din data de 25 februarie 2010, a Tribunalului Buzău, secția penală, inculpatul I.F. a fost condamnat astfel:

- la 12 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, care a avut consecințe deosebit de grave, prevăzută de art.  215 alin. (1), (3), (4), (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) și b) C. pen.;

- la 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) și b) C. pen.;

- la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) și b) C. pen.;

- la 8 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 111 din Legea nr. 76/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- la 8 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea CEC-ului nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și,

- la 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 37 lit. a) și b) C. pen.

S-a constatat că infracțiunile respective sunt concurente cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare prin Sentința penală nr. 311/17 aprilie 2009 a Judecătoriei Sectorului 6 București și rămasă definitivă prin neapelare la 18 mai 2009.

S-a procedat la descontopirea pedepsei rezultante de 5 ani și 2 luni închisoare stabilită prin Sentința penală nr. 311/2009 a Judecătoriei Sectorului 6 București, în pedepsele componente de 4 ani închisoare, 4 ani și 2 luni închisoare, (Sentința penală nr. 1996/2002 Judecătoria Galați), 3 ani și 8 luni închisoare (Sentința penală nr. 479/2004 a Judecătoriei Târgoviște), și de 4 ani închisoare, 3 ani, 7 luni și 24 zile închisoare (Sentința penală nr. 705/2007 Judecătoria Sectorului 4 București).

A fost înlăturat sporul de 1 an închisoare.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 și art. 36 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate prin sentința penală din prezenta cauză, cu pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită prin Sentința penală nr. 311/2009 a Judecătoriei Sector 6 București, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare, pe care a sporit-o cu un an închisoare, urmând ca în final să execute pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata de 5 ani de la data executării pedepsei.

În baza art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și c) C. pen., din momentul în care hotărârea de condamnare va rămâne definitivă și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 61 alin. (2) C. pen., a fost revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 330 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 705/2007 a Judecătoriei Sectorului 4 București, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1516 din 24 octombrie 2007 a Curții de Apel București, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată prin sentința penală de față, inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 15 aprilie 2008 la 31 octombrie 2009, când a fost liberat condiționat prin Sentința penală nr. 1107 din 11 iunie 2009 a Judecătoriei Ploiești.

S-a dispus anularea Mandatului de executare a pedepsei nr. 676 din 18 mai 2009 emis de Judecătoria Sectorului 6 București și emiterea unui nou mandat conform sentinței

Soluționând și latura civilă a cauzei, instanța de fond l-a obligat pe inculpatul I.F., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T. 2000 SRL București, reprezentată de lichidator A.L. IPURL la plata despăgubirilor civile către părțile civile astfel: 39.807,29 RON către P.A.C. SRL București, 56.876,76 RON către SC P.D.G. SRL București; 115.620,63 RON către SC B.S.S. SRL; 6540,11 RON către SC C.I. SRL Păulești; 27.349,83 RON către SC S.P. SRL București și la 259.322,73 RON către D.G.F.P. Buzău precum și la penalitățile de întârziere calculate până la achitarea debitelor.

Inculpatul a fost obligat să aducă în patrimoniul SC T. 2000 SRL București, suma de 1.226.379,93 RON, pe care a însușit-o și a folosit-o în interes personal.

Instanța a mai dispus comunicarea hotărârii la Oficiul Național al Registrului Comerțului, după rămânerea definitivă a acesteia.

În fine, inculpatul a fost obligat în solidar cu SC T. 2000 SRL București, reprezentată de lichidator judiciar la 2.500 RON cheltuieli judiciare către stat din care 1200 RON în faza de urmărire penală.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut pe baza probelor administrate în cauză, în fapt, că în perioada anului 2007 în calitate de administrator al SC T. 2000 SRL București, inculpatul I.F., prin fapte repetate la intervale scurte de timp, dar în cadrul aceleiași rezoluțiuni infracționale unice a emis file CEC în valoare de 250.372,53 RON, în favoarea a cinci societăți comerciale, indicate mai sus, pentru plata mărfurilor achiziționate de la acestea, fără a avea în contul societății disponibil necesar.

S-a stabilit că la momentul sesizării instanței prejudiciul cauzat celor cinci societăți comerciale totaliza suma de 206.387,33 RON.

Urmare unei verificări realizate de Garda Financiară Buzău, așa cum rezultă din procesul-verbal din 25 iulie 2008, s-a stabilit. că inculpatul I.F. s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale în perioada 2007 - 2008, datorând bugetului de stat suma de 259.322,73 RON, din care: impozit pe profit 88.475,67 RON; TVA 105.071,31 RON și impozit pe dividende 65.775,75 RON.

Pe de altă parte s-a stabilit. că inculpatul și-a însușit în mod nelegal din patrimoniul societății sale SC T. 2000 SRL București, suma de 1.226.379,93 RON.

Tot pe situația de fapt, pe baza probelor administrate s-a dovedit că în perioada 3 iulie 2007 - 21 septembrie 2007 inculpatul I.F. a comercializat către o societate comercială din Câmpulung Muscel materiale de construcție în valoare de 213.792,72 RON, sumă care a fost încasată integral prin bancă, fără a înregistra în contabilitate aceste operațiuni.

Prin acest procedeu societatea inculpatului SC T. 2000 SRL București, s-a sustras de la plata impozitului pe profit, în sumă de 28.744,7 RON.

În perioada octombrie - decembrie 2007 organele de control abilitate au identificat 8 furnizori de la care s-a aprovizionat societatea administrată de inculpatul I.F. și 42 de achiziții în valoare de 1.070.584,4 RON, pe care inculpatul I.F. nu le-a înregistrat în evidența contabilă a societății sale, realizând venituri în sumă de 741.310,16 RON la care se adaugă TVA, sume care nu au fost evidențiate în contabilitate în perioada octombrie - decembrie 2007.

Într-o altă ordine de idei, s-a dovedit că societatea sa SC T. 2000 SRL București, avea înregistrată în evidența contabilă obligații fiscale cu reținere la sursă în valoare de 5.231 RON, pe care nu le-a virat bugetului consolidat al statului în termenul prevăzut de lege.

Din această sumă 358 RON reprezintă prejudiciul produs prin sustragerea de la plata contribuțiilor pentru șomaj.

Prin activitatea sa infracțională inculpatul a cauzat părții civile D.G.F.P. Buzău, un prejudiciu de 259.322,73 RON.

Situația de fapt astfel cum a fost arătată mai înainte precum și vinovăția inculpatului au fost reținute de instanța de fond - Tribunalul Buzău, pe baza plângerilor penale formulate de societățile comerciale păgubite și declarațiile date de reprezentanții legali ai acestora, procesele-verbale încheiate de organele de control, facturi, alte acte contabile și alte documente care au stat la baza controalelor efectuate, procese-verbale de confruntare, declarații de martori, procese-verbale încheiate de organele de poliție și coroborate cu declarațiile inculpatului.

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și inculpatul F.I., invocând motive de nelegalitate și netemeinicie.

Parchetul a susținut că hotărârea primei instanțe este nelegală prin aceea că în mod greșit partea responsabilă civilmente SC T. 2000 SRL București, reprezentată de lichidator A.L. IPURL, a fost obligată în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile și a penalităților de întârziere către părțile civile deoarece odată cu închiderea procedurii de lichidare a societății se dispune și radierea acesteia în calitate de debitor din Registrul Comerțului.

Cum această situație a fost comunicată instanței, că procedura de lichidare împotriva SC T. 2000 SRL București a fost închisă, societatea nu mai putea fi obligată la despăgubiri civile.

Cea de a doua critică invocată se referă la faptul că în mod greșit prima instanță l-a obligat pe inculpatul F.I. să aducă în patrimoniul societății radiate de la registrul comerțului a sumei de 1.226.379.93 RON, pe care și-a însușit-o și folosit-o în interes personal, această sumă trebuind să fie confiscată de la inculpat potrivit art. 118 lit. e) C. pen.

S-a solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și înlăturarea aspectelor de nelegalitate.

Apelantul-inculpat F.I., deși citat legal, nu s-a înfățișat la judecată pentru a susține oral motivele și nici nu a depus în scris motive de apel.

Apărătorul desemnat din oficiu a criticat sentința pentru netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpatul F.I. și partea civilă SC P.D.G. SRL.

Niciuna din părți nu și-a motivat recursul și, deși legal citate, nu s-au prezentat să-l susțină.

Apărătorul desemnat din oficiu inculpatului a criticat decizia și sentința ca fiind netemeinice deoarece pedeapsa aplicată este exagerat de aspră. A cerut ca ținând seama de conduita procesuală sinceră a inculpatului și de starea precară de sănătate să se dispună reducerea pedepsei.

Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și în conformitate cu dispozițiile art. 385

10

și 385

9

alin. (2) și (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul inculpatului este fondat.

Prin actul de sesizare a instanței s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului printre altele pentru infracțiunile de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934, emiterea unui cec fără a avea disponibilul în cont și căruia îi lipsește unul din elementele esențiale săvârșite în paguba părților civile:

- SC P.A.C. București - infracțiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 ;

- SC P.D.G. SRL București, infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen.;

- SC B.S.S. SRL Buzău, infracțiunile prevăzute de art. 84 alin. (1) și (3) din Legea nr. 59/1934 și

- SC C.I. SRL Păulești Prahova pentru infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Având în vedere că prejudiciul însumat depășește suma de 200.000 RON, produs prin acțiuni repetate în baza unei rezoluții infracționale unice, infracțiunea de înșelăciune a fost încadrată în dispozițiile art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Tot astfel și pentru emiterea de cecuri prin încălcarea Legii nr. 59/1934 încadrarea juridică a fost făcută în dispozițiile art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prima instanță, pe baza probelor administrate atât la urmărirea penală cât și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești a reținut că inculpatul este vinovat și l-a condamnat pentru cele două infracțiuni la pedeapsa de 12 ani și respectiv 8 luni închisoare.

Această soluție menținută de instanța de control judiciar este greșită.

Prin Decizia nr. IX din 24 octombrie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secțiile Unite în recursul în interesul legii declarat de procurorul general s-a stabilit. că:

Inculpatul a încheiat contracte cu părțile civile prin care s-au stabilit modalități de plată cu cec, sau în numerar cu garantarea plății prin filă cec în cazul contractului dintre SC T. 2000 SRL și partea civilă SC C.I. SRL.

Modul în care a procedat inculpatul este tipic încheierii și executării unor contracte prin care se urmărește păgubirea furnizorului. Astfel în unele cazuri a achitat cu sume modice mărfuri în cantități mici ca ulterior să ceară livrarea repetată de mărfuri pe care nu le-a mai plătit. În acest sens sunt declarațiile administratorilor societăților păgubite și a angajaților acestora, care au arătat că după livrarea unor mărfuri cum nu s-a făcut plata încercând să-l contacteze pe inculpat acesta nu a mai putut fi găsit.

Niciuna din aceste persoane nu a declarat că în momentul emiterii cecurilor ar fi avut cunoștință de lipsa disponibilului necesar, evident că în aceste condiții nu i-ar mai fi furnizat mărfuri inculpatului.

Așa fiind, încadrarea juridică în cele două infracțiuni, prima, de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) cu aplicarea art. 41 C. pen., și a doua aceea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 - Legea cecului - este nelegală, motiv de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen. care impune casarea deciziei și a sentinței în parte - schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934.

Prin hotărârea instanței de fond inculpatul a fost obligat să despăgubească părțile civile SC P.A.C. SRL cu 39.807 RON; SC P.D.G. SRL cu 56.876 RON; SC B.S.S. SRL cu 115.620 RON, SC C.I. SRL cu 6.540 RON și SC S.P. Păulești cu 27.349 RON și să plătească părții civile D.G.F.P. Buzău 259.322 RON plus penalități de întârziere.

Inculpatul a fost obligat să readucă în patrimoniul SC T. 2000 SRL București, suma de 1.226.379 RON, însușită în scopuri personale.

În apelul procurorului sentința a fost desființată și ținând seama că Societatea T. SRL a fost lichidată și radiată de la Registrul Comerțului s-a dispus în baza art. 118 lit. e) C. pen. confiscarea sumei în folosul statului.

Inculpatul așa cum rezultă din cele de mai sus a fost obligat să plătească despăgubiri ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune.

Potrivit art. 118 lit. e) C. pen. sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia. Inculpatul nu poate fi sancționat de două ori, odată prin obligarea la despăgubiri și altă dată prin confiscarea sumelor rezultate din infracțiune.

Pedepsele stabilite pentru săvârșirea infracțiunilor au fost just individualizate cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. și ținând seama că inculpatul recidivist a mai fost condamnat tot pentru infracțiuni de înșelăciune prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4) C. pen. la pedepse de 3 ani și respectiv 3 ani și 1 lună închisoare.

Recursul declarat de partea civilă SC P.D.G. SRL este inadmisibil.

Prin hotărârea instanței de fond inculpatul a fost obligat să plătească cu titlu de despăgubiri părții civile SC P.D.G. SRL suma de 56.876,76 RON.

Partea civilă nu a declarat apel iar hotărârea nu a fost modificată prin admiterea apelului declarat de procuror.

În articolul nr. 385

1

lit. a) - f) C. proc. pen., sunt enumerate hotărârile care pot fi atacate cu recurs.

În alin. (4) al acestui articol se prevede că „nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute în art. 362 nu au folosit calea apelului, ori când apelul a fost retras. Persoanele prevăzute în art. 362 pot declara recurs împotriva deciziei pronunțate în apel chiar dacă nu au folosit apelul dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la această modificare".

Partea civilă nu a atacat sentința cu apel, iar instanța de apel, în apelul procurorului, nu a modificat despăgubirile pe care inculpatul a fost obligat să le plătească părții civile SC P.D.G. SRL.

Așa fiind, recursul părții civile urmează a fi respins ca inadmisibil în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

În baza art. 385

17

alin. (4) cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. se va deduce din pedeapsă timpul executat de la 15 aprilie 2008 la 31 octombrie 2009. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul I.F. împotriva Deciziei penale nr. 46 din 2 iunie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează, în totalitate, decizia penală atacată și Sentința penală nr. 23 din 25 februarie 2010 a Tribunalului Buzău, numai cu privire la greșita încadrare juridică a infracțiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și la greșita soluționare a laturii civile a cauzei.

Înlătură disp. art. 33, art. 34 C. pen. și repune pedepsele în individualitatea lor, astfel:

- 12 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, care a avut consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) și b) C. pen.;

- 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) și b) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) și b) C. pen.;

- 8 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 111 din Legea nr. 76/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 8 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea Cec-ului nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934, text de lege în baza căruia îl condamnă pe inculpatul I.F. la pedeapsa de 6 luni închisoare.

Constată că infracțiunile din această cauză sunt concurente cu cea pentru care inculpatul a fost condamnat la 4 ani închisoare prin Sentința penală nr. 311 din 17 aprilie 2009 a Judecătoriei Sectorului 6 București (definitivă prin neapelare la 18 mai 2009).

Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani și 2 luni închisoare stabilită prin Sentința penală nr. 311/2009 a Judecătoriei Sectorului 6 București, în pedepsele componente de 4 ani închisoare, 4 ani și 2 luni închisoare, (Sentința penală nr. 1996/2002 Judecătoria Galați), 3 ani și 8 luni închisoare (Sentința penală nr. 479/2004 a Judecătoriei Târgoviște) și de 4 ani închisoare, 3 ani, 7 luni și 24 zile închisoare (Sentința penală nr. 705/2007 Judecătoria Sectorului 4 București).

Înlătură sporul de 1 an închisoare.

Conform art. 33, art. 34, art. 35 și art. 36 C. pen., contopește pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, cu pedepsele de 12 ani închisoare, 3 ani închisoare, 2 ani închisoare, 8 luni închisoare, 2 ani închisoare, 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 311/2009, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, aceea de 12 ani închisoare, sporită cu un an închisoare, în total având de executat 13 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata a 5 ani de la data executării pedepsei.

Aplică dispozițiile art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei.

Conform art. 61 alin. (2) C. pen., revocă beneficiul liberării condiționate pentru restul de 330 zile închisoare neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 705/2007 a Judecătoriei Sectorului 4 București, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1516 din 24 octombrie 2007 a Curții de Apel București, rest ce se contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, inculpatul I.F. având de executat pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare.

Conform art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată perioada executată de la 15 aprilie 2008 la 31 octombrie 2009 (când a fost liberat condiționat prin Sentința penală nr. 1107 din 11 iunie 2009 a Judecătoriei Ploiești).

Anulează Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 676 din 18 mai 2009 emis de Judecătoria sectorului 6 București și dispune emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa stabilită prin prezenta decizie.

Înlătură dispoziția de obligare a inculpatului F.I. de a aduce în patrimoniul SC T. 2000 SRL București suma de 1.226.379,93 RON.

Menține celelalte dispoziții ale Sentinței penale nr. 23 din 25 februarie 2010 a Tribunalului Buzău.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de partea civilă SC P.D.G. SRL împotriva Deciziei penale nr. 46 din 2 iunie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurenta parte civilă SC P.D.G. SRL la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului-inculpat F.I., în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 31 octombrie 2011.