ÎCCJ, decizie (scj.ro #84141)

Mandat european de arestare. Compunerea

completului. Complet de divergență. Arestarea persoanei solicitate

Cuprins pe materii:

Drept

procesual penal. Partea specială. Proceduri prevăzute în legi speciale.

Mandatul european de arestare

Indice alfabetic

: Drept procesual penal

- mandat european de

arestare

- compunerea completului

-

complet de divergență

-

arestarea persoanei solicitate

C.

proc

.

pen

.,

art

. 308 alin. (5)

Legea

nr

. 302/2004,

art

. 88

1

,

art

. 89

completul de judecată este format, potrivit

art

. 88

1

alin. (1) din Legea

nr

. 302/2004, din doi judecători.

Dacă, în cadrul procedurilor prealabile reglementate în

art

.

88

1

din Legea

nr

. 302/2004, unanimitatea

nu poate fi întrunită cu privire la solicitarea de informații suplimentare autorității

judiciare emitente a mandatului european de arestare, această chestiune se

soluționează în complet de divergență, potrivit

art

.

308 alin. (5) C.

proc

.

pen

.,

format din trei judecători. În acest caz, după soluționarea divergenței din

cadrul procedurilor prealabile, cauza privind executarea mandatului european de

arestare se soluționează pe fond în complet format din doi judecători, iar nu

în complet de divergență.

încheiere motivată, în temeiul

art

. 89 alin. (3) din

Legea

nr

. 302/2004, fără a emite un mandat de

arestare, întrucât arestarea se dispune în procedura de executare a unui mandat

european de arestare emis de autoritatea judiciară din statul

solicitant.

I.C.C.J

.,

secția penală, decizia

nr

. 1451 din 14 martie 2007

Prin sentința

nr

. 22 din 2 martie 2007, Curtea de Apel Craiova, Secția

penală, a dispus executarea mandatelor europene de arestare emise de Curtea de

Apel

Lyon

- Tribunalul de Mare Instanță

Lyon

pe numele persoanelor solicitate

I.S

.

și

P.A

. și predarea acestora către statul solicitant

sub condiția prevăzută în

art

. 87 alin. (2) din Legea

nr

. 302/2004, menținând starea de arest în vederea

predării.

Recursurile declarate de

persoanele solicitate, prin care s-a susținut, între altele, că hotărârea este

lovită de nulitate absolută deoarece completul de divergență format din trei

judecători care s-a pronunțat cu privire la procedurile prealabile trebuia să

se regăsească și la judecata pe fond a cauzei, iar judecătorul care a emis

mandatul de arestare este incompatibil să judece cauza pe fond, sunt

nefondate

.

Prin încheierea din 22 februarie 2007, Curtea de Apel Craiova,

Secția penală, având pe rol soluționarea cererii de executare a mandatelor

europene de arestare emise pe numele persoanelor solicitate

I.S

.

și

P.A

., cu ocazia deliberărilor, a constatat

existența unei divergențe referitoare la completarea informațiilor cu date

suplimentare de la Tribunalul de Mare Instanță

Lyon

și a procedat conform dispozițiilor

art

. 308 alin.

(5) C.

proc

.

pen

., în

sensul că a repus cauza pe rol pentru soluționarea în complet de divergență.

După repunerea pe rol a

cauzei, la 22 februarie 2007, în complet de divergență, s-a amânat cauza la 26

februarie 2007, pentru studierea dosarului.

La 26 februarie 2007, în

urma deliberărilor, efectuate în completul de divergență, s-a decis că se impun

relații suplimentare de la autoritățile franceze privind împrejurările în care

au fost săvârșite infracțiunile, cu indicarea momentului, locului, rolului

concret și a gradului de participare a fiecăruia, motiv pentru care s-a repus

cauza pe rol.

La 27 februarie 2007,

Tribunalul de Mare Instanță

Lyon

a transmis

informațiile solicitate. Ca urmare, cauza s-a reluat la 2 martie 2007, dată la

care completul de judecată, format din doi judecători, s-a pronunțat.

Încheierea nu este lovită

de nulitate absolută, așa cum susțin apărătorii recurenților, deoarece

completul a fost format din trei judecători numai datorită stării de

divergență. Or, fiind depășită această stare, s-a revenit la componența

completului de judecată îndrituit cu soluționarea cauzei pe fond.

Referitor la susținerea că

judecătorul care a emis mandatul de arestare este incompatibil, se constată că

aceasta este

nefondată

, deoarece mandatul de arestare

a fost emis de autoritățile judiciare din

Lyon

, iar

nu de un judecător român.

Instanța română este

investită numai cu cererea de executare a mandatelor europene de arestare emise

pe numele persoanelor solicitate. În acest sens, instanța a verificat

conținutul mandatelor europene de arestare emise pe numele recurenților și a

constatat că acesta corespunde cerințelor

art

. 79

alin. (1) din Legea

nr

. 302/2004.

Față de aceste

considerente, recursurile persoanelor solicitate au fost respinse.