ÎCCJ, decizie (scj.ro #84163)

Mandat european de arestare. Competența instanței române. Incompatibilitate Cuprins pe materii : Drept procesual penal. Proceduri prevăzute în legi speciale. Mandatul european de arestare Indice alfabetic : Drept procesual penal - mandat european de arestare - competența instanței române - incompatibilitate Legea nr . 302/2004, art . 77, art . 88 1 , art . 89, art . 90 și art . 94 C. proc . pen ., art . 47 și art . 48 alin. (1) lit . a) 1. Mandatul european de arestare emis de autoritatea judiciară competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene se execută de instanța română pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, conform dispozițiilor art . 77 alin. (2) din Legea nr . 302/2004, cu modificările și completările ulterioare.

În consecință, instanța română, ca autoritate judiciară de executare, nu are competența de a se pronunța cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuate de autoritatea judiciară competentă din statul membru emitent sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate, întrucât ar încălca principiului recunoașterii și încrederii reciproce, prevăzut în dispozițiile menționate.

2. În cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, judecătorii care au dispus arestarea persoanei solicitate nu devin incompatibili să se pronunțe cu privire la executarea mandatului european de arestare, întrucât regula continuității completului de judecată se aplică în cadrul acestei proceduri speciale, potrivit art . 89 și art . 90 din Legea nr . 302/2004, cu modificările și completările ulterioare, și, prin urmare, nu operează cauzele de incompatibilitate prevăzute în art . 47 și art . 48 alin. (1) lit . a) C. proc . pen . I.C.C.J., secția penală, decizia nr . 2862 din 28 mai 2007 Prin sentința nr . 63 din 15 mai 2007 a Curții de Apel Craiova, Secția penală, s-a dispus executarea mandatelor europene de arestare emise de Tribunalul de Mare Instanță din Marsilia privind persoanele solicitate C.M.

și T.S. și predarea acestora către autoritățile solicitante, sub condiția prevăzută în art . 87 alin. (2) din Legea nr . 302/2004, menținându-se starea de arest, în continuare, în vederea predării. După verificarea prealabilă impusă de art . 88 1 din Legea nr . 302/2004 și reținerea celor două persoane de către procuror, prin încheierea din 13 martie 2007 a Curții de Apel Craiova s-a dispus, în baza art . 89 alin. (3) din aceeași lege, arestarea persoanelor solicitate, soluția rămânând definitivă prin respingerea recursurilor, prin decizia nr . 1515 din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală.

Împotriva sentinței nr . 63 din 15 mai 2007 a Curții de Apel Craiova, Secția penală, au declarat recurs în termen legal persoanele solicitate, care au susținut, între altele, că dispoziția de executare a mandatelor europene de arestare nu este legală în raport cu prevederile art . 79, art . 88 și art . 88 1 din Legea nr . 302/2004, că nu sunt prevăzute garanțiile procesuale pe care le vor avea persoanele solicitate în fața autorităților judiciare franceze și că același complet care a luat măsura arestării preventive a soluționat cauza pe fond. Recursul nu este întemeiat.

În conformitate cu dispozițiile art . 77 din Legea nr . 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, în vederea arestării și predării către un alt stat membru a unei persoane solicitate în vederea efectuării urmăririi penale, a judecății sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate. Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr . 584/JAI din 13 iunie 2002 și trebuie să cuprindă informațiile prevăzute în art . 79 din legea menționată.

Din examinarea dispozițiilor art . 77, art . 88 1 , art . 89, art . 90 și art . 94 din Legea nr . 302/2004, privitoare la punerea în executare a mandatului european de arestare, se constată că judecătorul român hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate, numai după ce, potrivit legii, a verificat în prealabil dacă au fost respectate condițiile necesare referitoare la emiterea mandatului, el neputându-se pronunța cu privire la temeinicia urmăririi sau la oportunitatea arestării decât cu atingerea principiului referitor la recunoașterea reciprocă a hotărârilor penale, ceea ce nu este admisibil. Or, în cauză, prima instanță, respectând dispozițiile legale evocate și constatând că nu există impedimente la executare din cele prevăzute în art . 88 din Legea nr . 302/2004, a dispus în mod corect punerea în executare a mandatelor europene de arestare și predarea celor două persoane, cu respectarea condiției prevăzute în art . 87 alin. (2) din aceeași lege.

Persoanele solicitate vor avea posibilitatea de a-și exercita, în cadrul procedurilor ce se vor desfășura în fața autorităților judiciare solicitante, drepturile procesual penale statornicite de legislația statului francez. De asemenea, susținerea în sensul că judecătorii care au dispus arestarea erau incompatibili să se pronunțe asupra executării mandatului european de arestare nu poate fi primită, reținând, din examinarea dispozițiilor art . 89 și art . 90 din Legea nr . 302/2004 coroborate cu cele ale art . 292 C. proc . pen ., că regula, în cursul acestei proceduri speciale, este cea a continuității completului de judecată. Ca atare, nu sunt operante incompatibilități, conform art . 47 și art . 48 alin. (1) lit . a) C. proc . pen ., care privesc judecata.

În consecință, recursurile declarate de persoanele solicitate împotriva sentinței nr . 63 din 15 mai 2007 a Curții de Apel Craiova, Secția penală, au fost respinse.