ÎCCJ, decizie (scj.ro #84163)

Mandat european de arestare. Competența instanței române.

Incompatibilitate

Cuprins pe materii

: Drept procesual penal. Proceduri

prevăzute în legi speciale. Mandatul european de arestare

Indice alfabetic

: Drept procesual penal

- mandat european de arestare

- competența instanței române

- incompatibilitate

Legea

nr

. 302/2004,

art

.

77,

art

. 88

1

,

art

. 89,

art

. 90 și

art

. 94

C.

proc

.

pen

.,

art

. 47 și

art

. 48 alin. (1)

lit

. a)

autoritatea judiciară competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene se

execută de instanța română pe baza principiului recunoașterii și încrederii

reciproce, conform dispozițiilor

art

. 77 alin. (2)

din Legea

nr

. 302/2004, cu modificările și

completările ulterioare. În consecință, instanța română, ca autoritate

judiciară de executare, nu are competența de a se pronunța cu privire la

temeinicia urmăririi penale efectuate de autoritatea judiciară competentă din

statul membru emitent sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei

solicitate, întrucât ar încălca principiului recunoașterii și încrederii

reciproce, prevăzut în dispozițiile menționate.

mandatului european de arestare, judecătorii care au dispus arestarea persoanei

solicitate nu devin incompatibili să se pronunțe cu privire la executarea

mandatului european de arestare, întrucât regula continuității completului de

judecată se aplică în cadrul acestei proceduri speciale, potrivit

art

. 89 și

art

. 90 din Legea

nr

. 302/2004, cu modificările și completările ulterioare,

și, prin urmare, nu operează cauzele de incompatibilitate prevăzute în

art

. 47 și

art

. 48 alin. (1)

lit

. a) C.

proc

.

pen

.

I.C.C.J.,

secția penală, decizia

nr

. 2862 din 28 mai 2007

Prin sentința

nr

. 63 din 15 mai 2007 a Curții de Apel

Craiova, Secția penală, s-a dispus executarea mandatelor europene de arestare

emise de Tribunalul de Mare Instanță din

Marsilia

privind persoanele  solicitate C.M. și T.S. și predarea acestora către

autoritățile solicitante, sub condiția prevăzută în

art

.

87 alin. (2) din Legea

nr

. 302/2004, menținându-se

starea de arest, în continuare, în vederea predării.

După verificarea prealabilă impusă de

art

. 88

1

din Legea

nr

. 302/2004 și reținerea celor două

persoane de către procuror, prin încheierea din 13 martie 2007 a Curții de Apel

Craiova s-a dispus, în baza

art

. 89 alin. (3) din

aceeași lege, arestarea persoanelor solicitate, soluția rămânând definitivă

prin respingerea recursurilor, prin decizia

nr

. 1515

din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală.

Împotriva sentinței

nr

. 63 din 15 mai 2007 a Curții

de Apel Craiova, Secția penală, au declarat recurs în termen legal persoanele

solicitate, care au susținut, între altele, că dispoziția de executare a

mandatelor europene de arestare nu este legală în raport cu prevederile

art

. 79,

art

. 88 și

art

. 88

1

din Legea

nr

.

302/2004, că nu sunt prevăzute garanțiile procesuale pe care le vor avea

persoanele solicitate în fața autorităților judiciare franceze și că același

complet care a luat măsura arestării preventive a soluționat cauza pe fond.

Recursul nu este întemeiat.

În conformitate cu dispozițiile

art

. 77 din Legea

nr

. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie

judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al

Uniunii Europene, în vederea arestării și predării către un alt stat membru a

unei persoane solicitate în vederea efectuării urmăririi penale, a judecății sau

în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate.

Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului

recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile

Deciziei-cadru a Consiliului

nr

. 584/JAI din 13 iunie

2002 și trebuie să  cuprindă informațiile prevăzute în

art

.

79 din legea menționată.

Din examinarea dispozițiilor

art

. 77,

art

. 88

1

,

art

. 89,

art

. 90 și

art

. 94 din Legea

nr

. 302/2004, privitoare la punerea în executare a

mandatului european de arestare, se constată că judecătorul român hotărăște

asupra arestării și predării persoanei solicitate, numai după ce, potrivit

legii, a verificat în prealabil dacă au fost respectate condițiile necesare

referitoare la emiterea mandatului, el

neputându-se

pronunța cu privire la  temeinicia  urmăririi sau la oportunitatea

arestării decât cu atingerea principiului referitor la recunoașterea reciprocă

a hotărârilor penale, ceea ce nu este admisibil.

Or, în cauză, prima instanță, respectând dispozițiile legale evocate și

constatând că nu există impedimente la executare din cele prevăzute în

art

. 88 din Legea

nr

. 302/2004, a

dispus în mod corect punerea în executare a mandatelor europene de arestare și

predarea celor două persoane, cu respectarea condiției prevăzute în

art

. 87 alin. (2) din aceeași lege.

Persoanele solicitate vor avea posibilitatea de a-și exercita, în cadrul

procedurilor ce se vor desfășura în fața autorităților judiciare solicitante,

drepturile procesual penale statornicite de legislația statului francez.

De asemenea, susținerea în sensul că judecătorii care au dispus arestarea erau

incompatibili să se pronunțe asupra executării mandatului european de arestare

nu poate fi primită, reținând, din examinarea dispozițiilor

art

.

89 și

art

. 90 din Legea

nr

.

302/2004 coroborate cu cele ale

art

. 292 C.

proc

.

pen

., că regula, în cursul

acestei proceduri speciale, este cea a continuității completului de judecată.

Ca atare, nu sunt operante incompatibilități, conform

art

.

47 și

art

. 48 alin. (1)

lit

.

a) C.

proc

.

pen

., care

privesc judecata.

În consecință, recursurile declarate de persoanele solicitate împotriva

sentinței

nr

. 63 din 15 mai 2007 a Curții de

Apel  Craiova, Secția penală, au fost respinse.