ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4197/2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4197/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Ședința publică de la 16 decembrie 2011

Asupra recursului,

din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, secția comercială, la data de 15

martie 2010, reclamantul R.F. a chemat în judecată pe pârâta Banca Italo-Romena,

Agenția Arad, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să fie

obligată pârâta la plata sumei de 60.000 Euro, cu titlu de daune morale.

Î

n motivarea cererii, reclamantul a arătat că a

îndeplinit funcția de

administrator unic al SC F.A. SRL și în

exercitarea atribuțiilor sale a emis OP din 22 mai 2007, prin care a solicitat

pârâtei schimbul valutar lei - Euro a unei sume de bani aflați în contul

societății, precum și plata unui furnizor, însă a refuzat să procedeze la plata

furnizorului, invocând existența unei

hotărâri

AGA de revocare a reclamantului din funcția de administrator al

societății.

Reclamantul a

apreciat această faptă a băncii ca ilicită, întrucât SC F.A. SRL era

reprezentată în raporturile cu terții de el, în calitate de administrator unic,

raporturile dintre asociați și administrator fiind raporturi interne ale societății,

banca neavând competența legală de a analiza legalitatea sau oportunitatea

acțiunilor unui asociat.

Reclamantul a mai

arătat că a acționat în calitate de administrator potrivit atribuțiilor

stabilite prin actul constitutiv al societății, banca având un comportament

ilicit care a continuat și după data de 22 mai 2007.

Cu privire la

prejudiciul cauzat, reclamantul a invocat faptul că, refuzul băncii de a onora

un ordin de plată, confirmat de reclamant i-a subminat credibilitatea ca om de

afaceri, punându-l într-o situație dezonorantă de a nu-și putea respecta

promisiunea făcută în condițiile în care reputația sa în mediul de afaceri, a

fost ireproșabilă pe parcursul multor ani.

La data de 11 mai

2010 pârâta a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a

Agenției Arad care nu poate fi titular de drepturi și obligații întrucât este o

entitate lipsită de personalitate juridică, înființată de Banca Italo Romena

SPA Italia Treviso conform art. 43 alin. (3) din Legea nr. 31/1990; raporturile

de subordonare în care se află societatea mamă și agenția impun acesteia din

urmă obligația de a încheia acte juridice numai în numele societății mamă, care

este și titulara drepturilor și obligațiilor, astfel că numai societatea mamă

are capacitate procesuală; că dispozițiile art. 41 alin. (2) C. proc. pen. nu-i

sunt aplicabile agenției, pentru că exclud raportul de subordonare.

Prin sentința

comercială nr. 1501 din 8 iunie 2010 Tribunalul Arad a respins excepția lipsei

capacității procesuale de folosință a pârâtei Banca Italo-Romena Spa - Agenția

Arad și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului R.F.

A respins acțiunea

formulată de reclamantul R.F. în contradictoriu cu pârâta Banca Italo-Romena

Spa, Agenția Arad.

Pentru a pronunța

această sentință, Tribunalul Arad a reținut că excepția lipsei capacității

procesuale a pârâtei Banca Italo-Romena Spa, Agenția Arad, este neîntemeiată,

întrucât agențiile, la fel ca și sucursalele, sunt forme societare care

desfășoară activități comerciale, dependente economic de societatea mamă,

ambele forme fiind extensii comerciale ale acesteia în teritoriu, înființate cu

scopul obținerii informațiilor asupra cerințelor pieții și dezvoltării

relațiilor de afaceri, realizării în condiții de eficientă a desfacerii

produselor și serviciilor oferite și obținerii unui profit mai mare.

Cu privire la

excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului instanța a reținut

că, calitatea de administrator al SC F.A. SRL îi conferă legitimare procesuală

de a formula acțiune în instanță.

În ce privește fondul

acțiunii, s-a constatat că fapta pretins ilicită a pârâtei nu există, fiind

respectate prevederile contractuale precizate în cuprinsul art. 1 pct. 14 din

Condițiile de afaceri clienți persoane juridice Versiunea 3.

Împotriva menționatei

sentințe a declarat apel reclamantul R.F., solicitând schimbarea hotărârii în

sensul admiterii acțiunii.

Prin întâmpinarea

formulată, intimata pârâtă Banca Italo-Romena, Agenția Arad, a solicitat

respingerea apelului.

În ședința publică

din 17 februarie 2011 Curtea de Apel Timișoara a invocat excepția de ordine

publică a lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Banca

Italo-Romena, Agenția Arad.

Curtea de Apel

Timișoara, secția comercială, prin decizia civilă nr. 60/A din 17 februarie

2011 a admis apelul declarat de reclamantul R.F. împotriva sentinței comerciale

nr. 1501 din 8 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr.

1682/108/2010.

A schimbat în tot

hotărârea atacată în sensul că a admis excepția lipsei capacității procesuale

de folosință a pârâtei Banca Italo – Romena, Agenția Arad, și a respins

acțiunea reclamantului, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de

capacitate de folosință, iar ca atare a respins și excepția lipsei calității

procesuale active a reclamantului.

Pentru a pronunța

această decizie, Curtea de Apel Timișoara a reținut următoarele:

Instanța de fond în

mod greșit a respins excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei,

însușindu-și opinia reclamantului, în sensul că agenția reprezintă o extensie

comercială în teritoriu a societății mamă.

Curtea a reținut că,

potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen., orice persoană care are folosința

drepturilor civile poate fi parte în judecată și că textul impune existența

capacității de folosință a reclamantului, ca o condiție a accesului la

justiție.

În egală măsură,

principiul contradictorialității, ce guvernează procesul civil conform art. 129

alin. (4)-(5) C. proc. pen. impune ca cerința capacității procesuale să fie

îndeplinită și în persoana pârâtului. Excepția lipsei capacității procesuale

poate fi invocată în orice stare a pricinii și chiar de către instanță, conform

art. 43 alin. (1) C. proc. pen., fiind lovite de nulitate atât actele de

procedură ale incapabilului, cât și hotărârea pronunțată în aceste condiții.

În speță, pârâta are

statut de agenție, care este un sediu secundar, definit de art. 41 alin. (2)

din Legea nr. 31/1990, modificat prin Legea nr. 441/2006, agenția fiind un

dezmembrământ fără personalitate juridică al societății comerciale.

Fiind un

dezmembrământ al societății, agenția nu poate fi o societate ori o asociație în

sensul art. 41 alin. (2) C. proc. pen. ce prevede că asociațiile sau

societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte,

dacă au organe proprii de conducere.

Angajarea răspunderii

delictuale presupune săvârșirea unei fapte culpabile, în sensul art. 998 C. civ.

Cum în cauză

reclamantul a solicitat angajarea răspunderii directe a agenției care nu are

personalitatea juridică și funcționează în baza unei împuterniciri de a

reprezenta sau promova societatea, agenția fiind un sediu secundar, cât timp

răspunderea delictuală exclude prin ipoteză existența unui mandat, acțiunea

reclamantului a fost respinsă pe fond.

Împotriva menționatei

decizii, reclamantul R.F. a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile

art. 304 pct. 9 C. proc. pen., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în

concluzie admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei în sensul admiterii

cererii de chemare în judecată.

În criticile

formulate recurentul reclamant susține în esență următoarele:

Apel Timișoara a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale cu privire

la soluționarea excepțiilor invocate în cauză, cu referire la art. 295 C. proc.

pen.

Recurentul reclamant

precizează că în mod nelegal a fost admisă excepția lipsei capacității de

folosință a intimatei pârâte Banca Italo Romena, Agenția Arad, invocată din

oficiu de instanță în condițiile în care această excepție nu a fost pusă în

discuție de nici una din părțile în litigiu, iar criticile formulate prin

cererea de apel vizau respingerea pe fond a acțiunii.

Curtea de Apel

Timișoara a încălcat principiul disponibilității părților în procesul civil,

care presupune analiza apelului numai în limitele cererii de apel, adică în

limitele criticilor formulate, astfel că instanța de apel nu putea să

soluționeze excepțiile menționate în lipsa unei cereri exprese a părților, în

acest sens.

instanței de apel s-a dat cu aplicarea greșită a legii, cu referite la art. 41

alin. (2) C. proc. pen. și la practica judiciară care certifică faptul că

entitățile fără personalitate juridică prin care băncile sau asigurătorii

desfășoară comerț pot sta în judecată în calitate de pârâte.

În mod eronat

instanța de apel face distincție cu privire la capacitatea procesuală a pârâtei

în funcție de tipul răspunderii contractuală sau delictuală și consideră că

răspunderea delictuală este atrasă doar de fapta organelor de conducere a

persoanei juridice.

Intimata pârâtă Banca

Italo Romena, Agenția Arad, prin notele scrise, depuse la dosar, solicită

respingerea recursului ca nefondat, avându-se în vedere corecta soluționare a

excepțiilor menționate, care sunt excepții de ordine publică ce pot fi invocate

din oficiu de instanță în orice fază procesuală a litigiului.

Înalta Curte

analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, în raport de

actele aflate la dosar și de dispozițiile legale incidente în cauză, constată

că motivele invocate de recurentul reclamant nu se încadrează în art. 304 C.

proc. pen. care să conducă la modificarea acesteia, astfel că recursul este

nefondat.

Potrivit art. 304

pct. 9 C. proc. pen., modificarea unei hotărâri se poate cere atunci când

hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau

aplicarea greșită a legii.

Recurentul reclamant

critică a doua ipoteză, încălcarea, aplicarea greșită a legii.

În argumentarea

acestui motiv, recurentul a invocat încălcarea dispozițiilor art. 295 C. proc.

pen. în soluționarea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a

intimatei-pârâte Banca Italo-Romena Spa, Agenția Arad, critică ce se dovedește

a fi nefondată.

Excepțiile procesuale

constituie un mijloc prin care, în condițiile legii și fără a pune în discuție

fondul, partea interesată, procurorul sau instanța, din oficiu, invocă

neregularități procedurale sau lipsuri referitoare la dreptul material la

acțiune.

Excepția lipsei

capacității procesuale de folosință a intimatei-pârâte Banca Italo-Romena Spa,

Agenția Arad, este o excepție de ordine publică, referitoare la exercițiul

dreptului la acțiune, ce poate fi pusă în discuție în orice stare a pricinii

inclusiv în calea de atac a recursului și, cu atât mai mult în calea de atac a

apelului.

Potrivit art. 41

alin. (1) C. proc. pen., orice persoană care are folosința drepturilor civile

poate fi parte în judecată, textul legal definește prin urmare capacitatea de

folosință ca fiind aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea

drepturi și obligații în plan procesual.

Capacitatea

procesuală de folosință reprezintă alături de capacitatea procesuală de

exercițiu o condiție de exercițiu a acțiunii civile în lipsa căreia procesul

civil nu poate fi început sau continuat.

Potrivit art. 43 alin.

(1) C. proc. pen. lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale

poate fi invocată în orice stare a pricinii.

Susținerea

recurentului reclamant în sensul că instanța de apel nu putea să soluționeze

excepția lipsei capacității de exercițiu a intimatei pârâte în condițiile în

care această excepție nu a fost invocată de nici una din părți, nu poate fi

reținută în raport de dispozițiile art.295 alin. (1) care instituie în sarcina

acesteia obligația invocării din oficiu a motivelor de ordine publică și

avându-se în vedere caracterul devolutiv al apelului.

Referitor la

dezlegarea dată excepției lipsei capacității de folosință a intimatei-pârâte,

dispozițiile art. 41 alin. (2) C. proc. pen. care reglementează folosința și

exercițiul drepturilor procesuale au fost corect aplicate, astfel că agenția nu

are capacitate procesuală de folosință de a sta în judecată în calitate de

pârâtă.

Nici critica privind

greșita aplicare a legii asupra fondului excepției nu poate fi reținută în raport

de dispozițiile art. 41 alin. (2) C. proc. pen., avându-se în vedere că

agenția, ca dezmembrământ al băncii, nu poate fi asimilată unei asociații, cu

structură de conducere de sine stătătoare, cu autonomie decizională și

patrimonială, niciuna dintre aceste trăsături nefiind întrunite în cazul

agenției.

Pe de altă parte,

agenția nu poate fi asimilată nici unei societăți fără personalitate juridică,

de vreme ce și această entitate beneficiază de putere de decizie, patrimoniu și

autonomie, ceea ce nu este cazul în materia agenției, văzută doar ca un

dezmembrământ operațional în teritoriu al societății, care păstrează mai

departe, toate prerogativele de decizie, angajare și control cu privire la

activitatea personalului din agenție.

În raport de

specificul raportului litigios dedus judecății – răspundere civilă delictuală –

este cu neputință de admis că autorul faptei ilicite, cu o răspundere proprie,

să fie agenția unei persoane juridice, în condițiile în care o atragere a

acestei răspunderi ar implica, în mod inevitabil, angajarea patrimonială a

societății, ca autor al faptului ilicit, fără însă ca aceasta să fie parte în

proces, prin organele sale de conducere.

Față de această

situație, Înalta Curte cu aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

pen., urmează să respingă recursul reclamantului.

Cum recurentul-reclamant

este în culpă, în temeiul art. 274 C. proc. pen. acesta urmează a fi obligat și

la plata sumei de 10.741 lei cheltuieli de judecată

către intimata Banca Italo Romena, Agenția Arad.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D

E

Respinge

recursul declarat de reclamantul R.F. împotriva deciziei civile nr. 60/A din 17

februarie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat.

Obligă

recurentul-reclamant R.F. la plata sumei de 10.741 lei cheltuieli de judecată

către intimata BANCA ITALO ROMENA, AGENȚIA ARAD.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi

16 decembrie 2011.