ÎCCJ, decizie (scj.ro #83909)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83909) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Persoanele care pot cere revizuirea. Rudă
apropiată a condamnatului. Recurs. Inadmisibilitate
Cuprins pe materii:
Drept procesual penal.
Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Revizuirea
Indice alfabetic:
Drept procesual penal
-
revizuire
-
persoanele care
pot cere revizuirea
C.
proc
.
pen
.,
art
. 396
În conformitate cu dispozițiile
art
. 396 alin. (1)
lit
. b)
C.
proc
.
pen
., rudele
apropiate ale condamnatului, cum este sora acestuia, pot cere revizuirea, chiar
și după moartea condamnatului, însă calitatea de substituit procesual a rudei
apropiate este limitată, în cazul în care condamnatul este în viață, la
formularea cererii de revizuire, fără a include exercitarea căilor de atac
ordinare împotriva hotărârii prin care cererea de revizuire a fost soluționată,
căile de atac ordinare exercitându-se în condițiile dreptului comun, în
conformitate cu
art
. 362 și
art
.
385
2
C.
proc
.
pen
.
Prin urmare, recursul exercitat de sora condamnatului în viață, în calitate de
rudă apropiată, împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel în procedura
revizuirii, este inadmisibil.
I.C.C.J., Secția penală, decizia
nr
. 1450 din 15 aprilie 2010
Prin sentința
nr
. 470 din 15
septembrie 2009 a Tribunalului
Maramureș
,
Secția penală, în temeiul
art
. 403 alin. (3) C.
proc
.
pen
., a fost respinsă
cererea formulată de
petenta
M.l
.,
însușită de condamnatul
l.M
., având ca obiect
revizuirea sentinței penale
nr
. 29 din 12 februarie
2002 a Tribunalului
Maramureș
.
S-a
reținut că
petenta
a solicitat revizuirea sentinței
sus-menționate, arătând că aceasta este nelegală, întrucât fratele său
nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de
omor calificat.
Cererea
petentei
a fost însușită de condamnatul
l.M
.
Instanța de fond a apreciat că în
niciunul
dintre motivele de
revizuire prevăzute în
art
. 394 C.
proc
.
pen
nu se încadrează cele
invocate de
petentă
, întrucât prin cererea de față se
tinde la o nouă examinare a cauzei.
Pe
de altă parte, pentru ca faptele sau împrejurările necunoscute de instanță să
constituie temei al revizuirii conform
art
. 394 alin.
(1) C.
proc
.
pen
., este
necesar să fie îndeplinită condiția prevăzută în
art
.
394 alin. (2) C.
proc
.
pen
.,
respectiv ca pe baza faptelor sau împrejurărilor noi să se poată dovedi
netemeinicia hotărârii de achitare, încetare a procesului penal ori de
condamnare.
În
raport cu această cerință, instanța de fond a reținut că se invocă aspecte ce
au fost avute în vedere și la momentul pronunțării hotărârii a cărei revizuire
se cere. Prin cererea de față nu au fost relevate împrejurări noi de natură să
determine o eventuală achitare a inculpatului. Actele medicale întocmite în
faza de urmărire penală și în fața primei instanțe infirmă susținerile
petentei
, potrivit cărora moartea victimei nu ar fi fost
violentă.
Împotriva
acestei sentințe a declarat apel
petenta
M.I., cale de
atac însușită de către condamnatul
l.M
.
Prin decizia
nr
. 115/A din 18
noiembrie 2009 a Curții de Apel
Cluj
, Secția penală
și de minori, a fost respins ca
nefondat
apelul.
Împotriva
acestei decizii a declarat recurs
petenta
M.I.
Înalta
Curte de Casație și Justiție reține că, în cazuri expres prevăzute, legea
reglementează posibilitatea ca anumite persoane să exercite un drept procesual
al uneia dintre părțile din proces, în nume propriu, dar în interesul părții
respective, acționând în calitate de substituit procesual.
Fiind vorba despre situații cu caracter de excepție,
legea este
cea
care determină atât persoana care poate avea această
calitate, cât și actul pe care ea îl poate îndeplini,
nefiind
admisibilă o
aplicare prin analogie a
acestor cazuri la alte situații neprevăzute de lege.
Potrivit
art
. 385
2
raportat la
art
. 362 alin. (2) C.
proc
.
pen
., recursul poate fi
declarat pentru
persoanele prevăzute la
lit
. b) - f) (inculpatul,
partea vătămată, partea civilă, partea responsabilă
civilmente
,
martorul, expertul, interpretul, apărătorul, orice persoană ale cărei interese
legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanței) și de
către reprezentantul legal, de către apărător, iar pentru inculpat, și de către
soțul acestuia.
În
cazul soțului, acesta acționează ca substituit procesual al inculpatului, ceea
ce înseamnă că
nicio
rudă apropiată a inculpatului nu
este autorizată de lege să declare recurs pentru acesta, după cum nici soțul
unei alte părți în proces nu poate fi substituit procesual în exercitarea
acestei căi de atac.
Fiind o situație de excepție, potrivit celor expuse anterior
, aceasta nu se va aplica prin analogie și în alte
cazuri, cum este cel
din speță, în care recursul a fost exercitat de
către sora condamnatului.
Este
adevărat că, potrivit
art
. 396 alin. (1)
lit
. b) C.
proc
.
pen
., pot cere
revizuirea
soțul și rudele apropiate ale condamnatului, chiar și după
moartea acestuia,
însă calitatea de substituit procesual a
sorei
condamnatului (ca rudă apropiată) este limitată, în situația în care acesta
este în viață, la formularea cererii de revizuire, fără a include și
exercitarea căilor de atac împotriva hotărârii prin care cererea a fost
soluționată, ce va fi supusă dreptului comun.
Pe de altă parte, cum în speță recursul a fost declarat de către
petentă
, în calitate de rudă apropiată a
condamnatului, nu se pune problema însușirii căii de atac de către acesta din
urmă, cu atât mai mult cu cât condamnatul nu se mai află înăuntrul termenului
de declarare a recursului prevăzut în
art
. 385
3
C.
proc
.
pen
.
În consecință, conform
art
. 385
15
pct
.
1
lit
. a) C.
proc
.
pen
., recursul declarat de recurenta M.I. pentru
revizuientul
condamnat I.M. împotriva deciziei
nr
. 115/A din 18 noiembrie 2009 a Curții de Apel
Cluj
, Secția penală și de minori, a fost respins, ca
inadmisibil.