ÎCCJ, decizie (scj.ro #83637)

Revizuire. Tardivitate. Cazul în care obiectul pricinii

nu se află în ființă.Înțeles

C.proc.civ., art322 pct.3, art324

1.Termenul

de revizuire, prevăzut de art.324 C.proc.civ., este un  termen de

decădere, a cărui nesocotire atrage respingerea cererii de revizuire, ca

tardivă.O asemenea  reglementare nu reprezintă însă,o îngrădire a

accesului la justiție sau a dreptului la un proces echitabil,nefiind în

contradicție cu prevederile art.6 din Convenția europeană a drepturilor omului

și libertăților fundamentale.

2.Dacă

debitorul a fost obligat să restituie o sumă de bani,nu sunt aplicabile

dispozițiile art.322pct.3 C.proc.civ.,deoarece revizuirea pentru acest motiv se

poate cere dacă debitorul a fost obligat să predea un lucru cert și

determinat,care a pierit după darea hotărârii.

(Secția comercială,decizia nr.3477 din 16 iulie 2003)

Reclamanta R.A”A.P.M.”Constanța a formulat cerere în

revizuirea hotărârii, în temeiul art.322 pct.1, 2, 3 și 5 C.proc.civ. și în

temeiul Protocolului nr.1, art.1) la Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

combinat cu art.20. pct.2 din Constituția României,susținând că a fost obligată

la plata unor sume nedatorate și are poziția unei părți prejudiciate. Pârâta

S.C.”A.P.”S.A Constanța a ridicat excepția tardivității  cererii

derevizuire,susținând că în temeiul art.324alin(1) pct.1 C.proc.civ.,termenul

de revizuire este de o lună și curge de la pronunțarea deciziei. Totodată, a

arătat că cererea de revizuire este nefondată, motivele invocate nefiind

prevăzute în dispozițiile art.322 C. proc. civ..

În contradictoriu,revizuienta a susținut că este în termen,având în vedere

legislația europeană,în timp ce, pentru punctul 5 al art.322 C.proc.civ. , a

precizat că, prin raportul de audit, s-au descoperit acte ce nu erau cunoscute

de părți la data soluționării litigiului..

Examinând cu prioritate excepția de tardivitate invocată de pârâtă pentru

cererea de revizuire întemeiată pe disp.art.322 pct.1, 2 și 5 C.proc. civ. s-a

reținut că, în conformitate cu prevederile art.324 alin(1), termenul de

revizuire este de o lună și se va socoti , în cazurile prevăzute de pct.1 și 2

, de la pronunțare, când hotărârile au fost date de instanțe de recurs cu

evocarea fondului, iar în cazul prevăzut de art.322 pct.5, din ziua când s-au

descoperit înscrisurile invocate.

Din actele dosarului a rezultat că termenul de o lună, prevăzut de art.324

C.proc.civ. a fost depășit, întrucât decizia a cărei revizuire se solicită a

fost pronunțată la 22 februarie 2002, iar cererea  de revizuire întemeiată

pe art.322pct.1,2și5C.proc.civ. a fost înregistrată la 26 martie 2003, cu încălcarea

termenului legal.

Din acest punct de vedere trebuie subliniat că legea prevede decăderea pentru

nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea căilor de

atac și, în acest sens, sunt de observat dispozițiile.art.103 alin.(1)C.proc.civ.,

potrivit cărora, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui

act de procedură în termenul legal atrag decăderea, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o

împrejurare mai presus de voința sa.

Întrucât art.324 alin.(1)C.proc.civ. stabilește un termen de o lună pentru

exercitarea acestei căi extraordinare de atac, încălcarea acestuia are ca efect

pierderea dreptului procedural care nu a fost exercitat în termen, iar cererea

de revizuire, întemeiată pe disp.art.322 pct.1, 2 și 5 C.proc.civ.poate fi

respinsă ca tardivă.

Deși revizuienta a invocat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul

că judecătorul național poate îndepărta dispoziția internă pentru a da

eficacitate normelor convenției europene,ar fi însemnat că, în temeiul art.53

din CEDO să se treacă peste dispozițiile art.103 C.proc.civ ,.dar,

dispozițiile  convenției europene nu fac decât să întărească dispozițiile

procedurale din dreptul intern, stabilind că „nici o dispoziție din prezenta

Convenție nu va fi interpretată ca limitând sau aducând atingere drepturilor

omului și libertăților fundamentale  recunoscute, conform legilor oricărei

părți contractante sau oricărei alte convenții în care aceasta este parte”.

Revizuienta a mai invocat și prevederile art.6 paragraful 1 din Convenție, în

sensul că decăderea prevăzută de dreptul procedural intern reprezintă  o

piedică în accesul la justiție și la un proces echitabil.

Nici acest argument nu poate fi reținut deoarece, în speță, au fost respectate

principiile procedurale care asigură un proces echitabil, ambele părți având

posibilitatea de a-și formula apărări.

Pentru toate aceste considerente, cererea de revizuire întemeiată pe

disp.art.322 pct.1, 2 și 5 C.proc.civ. a fost respinsă, ca tardivă.

Revizuienta a indicat drept temei legal al cererii sale și disp.art.322 pct.3

C.proc.civ.deși acest motiv nu  a fost dezvoltat.

În conformitate cu prevederile art.322 pct.3 C.proc.civ., se poate cere

revizuirea unei hotărâri, dacă obiectul pricinii nu se află în ființă, ceea ce

înseamnă că revizuirea pentru acest motiv se poate cere numai în ipoteza când debitorul

a fost obligat să predea un lucru cert și determinat, care a pierit după darea

hotărârii.

În speță, revizuienta a fost obligată să restituie o sumă de bani și să

plătească dobânzi, ceea ce înseamnă că nu sunt aplicabile disp.art.322 pct.3C.proc.civ.,

iar cererea de revizuire a fost respinsă.