ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2354/2013

Asupra recursului de față Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată urmatoarele: Circumstanțele cauzei. Prin sentința arbitrală nr. 156 din 30 iunie 2011, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe langă Camera de Comerț și Industrie a României a admis acțiunea arbitrală fomulată de reclamanta SC A.C. SRL împotriva pârâtei A.D.S. pe care a obligat-o la plata sumei de 8.633,777 RON cu titlu de daune și la 301.539 RON cheltuieli arbitrare. Împotriva sentinței astfel pronunțată, A.D.S. a formulat acțiune în anulare, întemeiată pe disp. art. 364 lit. d) si i) C. proc. civ., susținând că a fost încălcat dreptul la apărare în iunie 2010, iar părțile au fost noile dovezi depuse odata cu cererea de repunere pe rol, iar prin necitarea la termenul de judecată din 7 iunie 2011 s-a încălcat dreptul la apărare.

Curtea de Apel București, prin sentința civila nr. 150 din 3 noiembrie 2011, a respins ca neîntemeiata pe disp. art. 304 1 și 304 pct. 9 C. proc. civ. Prin decizia nr. 2991 din 1 iunie 2012, Înalta Curte de Casație si Justiție, secția a II-a civila, a admis recursul declarat de reclamanta A.D.S. împotriva sentinței civile nr. 150 din 3 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă și a casat sentința atacată ; a admis ac țiunea în anulare ; a anulat sentința arbitrală de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României si a trimis cauza spre competentă soluționare la Tribunalul București. Revizuirea formulată de SC A.C. SRL. În argumentarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 si 7 C. proc.

civ., revizuenta a solicitat Înaltei Curți să constate pe de o parte că instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut întrucât recursul intimatei A.D.S. a fost întemeiat pe instituția nulității absolute, pe când Înalta Curte a constatat caducitatea clauzei compromisorii, iar pe de altă parte a susținut existența unor hotărâri potrivnice. Prin concluziile scris depuse la dosarul cauzei la data de 12 iunie 2013, revizuenta a solicitat respingerea exceptiei de tardivitate a formularii cererii de revizuire, arătând că, pe de o parte cu privire la termenul de formulare a cererii de revizuire în baza art. 322 pct. 2 din C. proc. civ., acesta este de o lună care trebuie să curgă de la data comunicării, în situația de față în care nu a fost evocat fondul pricinii.

În ceea ce privește termenul de revizuire prevazut de art. 322 pct 7 C. proc. civ., arată că acesta nu se aplică întrucât fiind formulate mai multe temeiuri, părților trebuie să le profite termenul mai favorabil. Decizia Înaltei Curți. Înalta Curte va examina mai întâi, în temeiul art. 137, art. 324 pct. 1 C. proc. civ. raportat la art. 322 pct. 2 și 7 C. proc. civ., tardivitatea exercițiului acestei căi extraordinare de atac. In conformitate cu dispozițiile procedurale amintite, termenlul de revizuire este de o lună și se socotește, în cazul în care hotărârile potrivnice sunt date de instanța de recurs, precum și în ipoteza prevăzută de art. 322 pct. 2 C. proc civ., de la pronunțare, în situația în care hotărârea a fost dată de instanța de recurs, de la data pronunțării ultimei hotărâri.

În speță, ultima decizie a cărei anulare s-ar fi putut cere, a fost pronunțată la data de 1 iunie 2012, iar cererea de revizuire a fost introdusă la data de 1 noiembrie 2012. In ceea ce privește apararile formulate de revizuientă formulate prin concluziile scrise, acestea nu vor fi retinute, întrucât pe de o parte in ipoteza în care se susține faptul că decizia atacată prin prezenta cerere nu evocă fondul pricinii, în aceasta situație nu ar fi supusă acestei căi de atac, iar pe de altă parte apărarea cu privire la termenlul mai favorabil nu are temei legal. În consecință, constatând tardivitatea sesizării Înaltei Curți ca urmare a încălcării disp. art. 324 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire va fi respins ă ca tardiv formulată.

În aceste condiții aspectele fomale care țin de analiza existenței hotărarilor potrivnice și de pronunțarea instanței asupra unor lucruri care nu s-au cerut, așa cum sunt reglementate de art. 322 pct. 7 si 2 C. proc. civ. Nu se mai impune a fi facută.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta SC A.C. SRL împotriva deciziei nr. 2991 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, ca tardiv formulată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 iunie 2013.