ÎCCJ, decizie (scj.ro #82605)

Capacitatea de

folosință. Acțiune introdusă împotriva  unor persoane decedate

Cauzele nu pot fi judecate în contradictoriu cu persoane fizice decedate.

Secția civilă,

decizia nr.1056 din 18 martie 2003

Reclamanții M.C., M.V. și M.D. au chemat în judecată pe pârâții S.E. și S.S.

solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța:

- să se constate că au devenit proprietarii terenului în suprafață de 176 m.p.

situat în str.Moldovei nr.62 sectorul 1, prin uzucapiunea de 30 ani;

- să constate că au devenit proprietarii construcției ridicată pe acest teren

prin accesiune.

Prin sentința civilă nr.1310 din 3 septembrie 2001 Tribunalul București –

secția a IV a civilă a admis excepția lipsei capacității de folosință a

pârâților și, în consecință, a respins acțiunea.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut, având în vedere

adresa Ministerului de Interne – Direcția Generală de Evidență Informativă a

persoanei, că pârâții au decedat la date anterioare cererii de chemare în

judecată și, în raport de această împrejurare, a invocat excepția lipsei

capacității de folosință a pârâților.

A mai reținut că cererile reclamanților pot fi valorificate, eventual, printr-o

altă acțiune îndreptată împotriva moștenitorilor pârâților, iar dacă aceștia nu

există, împotriva Statului, după eliberarea certificatului de vacanță

succesorală.

Curtea de Apel București – secția a III a civilă, prin decizia nr.107A din 27

februarie 2002, a respins apelul declarat de reclamanți.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții,  susținând că la

dosarul cauzei există dovezi că nu s-a solicitat de nimeni deschiderea

procedurilor sauccesorale ca urmare a decesului pârâților și, în aceste

condiții, instanța de judecată ar fi putut să admită cererea de introducere în

cauză a Municipiului București prin primar general, să constate existența

succesiunii vacante și să se pronunțe pe fond în acțiunea în constatare.

Recursul este nefondat.

Reclamanții, prin cererea înregistrată la data de 20 mai 1999, au chemat în

judecată în calitate de pârâți două persoane decedate.

Este de stabilit dacă cei doi pârâți – decedați înaintea momentului

înregistrării cererii de chemare în judecată - puteau fi “părți” în proces în

contradictoriu cu care reclamanții urmau să-și constate drepturile.

C.proc.civ. – Cartea II procedura contencioasă – Titlul I – Părțile – art.41

prevede că “orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie

parte în judecată”.

Persoanele fizice dobândesc capacitatea de folosință în momentul nașterii și o

pierd odată cu moartea (art.7 Decretul nr.31/1954). În consecință, ca urmare a

decesului, pârâții din această cauză și-au pierdut capacitatea de folosință,

deci nu sunt părți în proces.

Astfel fiind, în mod temeinic instanța de fond a formulat din oficiu excepția

lipsei capacității procesuale de folosință a pârâților, care este o excepție de

fond peremptorie, absolută, pe care a admis-o, respingând  acțiunea,

soluție menținută corect și de către instanța de apel.

Susținerile recurenților în legătură cu existența sau nu a moștenitorilor

pârâților, cu modalitatea de emitere a certificatului de vacanță succesorală

sau cu introducerea în cauză a Municipiului București prin primar general, sunt

nefondate pentru că în cazul în speță nu este vorba de  pârâți care ar fi

decedat pe parcursul judecării cauzei, pentru a se aplica prevederile art.243

pct.1 Cod procedură civilă și, eventual, în ipoteza când nu există moștenitor

să se constate dacă a  fost sau nu emis certificatul de vacanță

succesorală, în speță fiind vorba de pârâții decedați înainte de înregistrarea

cauzei.

Astfel fiind,  urmează a respinge recursul ca nefondat.