ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1671/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1671/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 264 din 25

iunie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 6628/117/2012 a Tribunalului Cluj, a fost condamnat

inculpatul C.V. pentru comiterea infracțiunilor de:

- trafic de minori,

prev. si ped. de art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41

alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 6 ani închisoare și interzicerea pe 4 ani a exercițiului

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

- proxenetism,

prev. si ped. de art. 329 alin. (1), (2) cu art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa

de 3 ani închisoare și interzicerea pe 4 ani a exercițiului drepturilor prev.

de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

În temeiul

art. 85 C. pen., s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei

de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 6 din 14 ianuarie 2009

a Judecătoriei Turda, pentru comiterea unei infracțiuni de vătămare corporală din

culpă.

S-a constatat

faptul că această infracțiune de vătămare corporală din culpă este concurentă cu

infracțiunile de mai sus.

În temeiul

art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea acestor pedepse,

inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani și interzicerea

pe 4 ani a exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen., sporită

cu 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa finală de 6 ani și 6 luni închisoare și

interzicerea pe 4 ani a exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b),

e) C. pen.

S-a făcut aplicațiunea

prev. art. 71 și art. 64 lit. a), b) teza a II-a C. pen.

În temeiul

art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, s-a dispus confiscarea specială de la

acest inculpat a sumelor de 10.200 euro sau echivalentul în RON la data confiscării

efective și a sumei de 3.000 RON.

A fost condamnat

inculpatul P.V., pentru comiterea infracțiunilor de:

- proxenetism,

prev. si ped. de art. 329 alin. (1) cu art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C.

pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea pe 4 ani a exercițiului drepturilor

prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

- proxenetism,

prev. si ped. de art. 329 alin. (2) cu art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C.

pen., la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea pe 4 ani a exercițiului drepturilor

prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

În temeiul

art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea acestor pedepse,

inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani și interzicerea

pe 4 ani a exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen., sporită

cu 1 an închisoare, rezultând pedeapsa finală de 6 ani închisoare și interzicerea

pe 4 ani a exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

S-a făcut aplicațiunea

prev.art. 71 și art. 64 lit. a), b) teza a II-a C. pen.

S-a constatat

că inculpatul P.V. este arestat în altă cauză.

În temeiul

art. 329 alin. (4) C. pen., s-a dispus confiscarea de la acest inculpat a sumei

de 17.231,44 euro sau echivalentul în RON la data confiscării efective.

Potrivit art.

189 C. proc. pen., onorariul avocat din oficiu pentru inculpatul P.V., în sumă de

300 RON, cuvenit av. M.A.L., se suportă de la fondul Ministerului Justiției.

A fost condamnată

inculpata R. (actualmente căsătorită M.) A.C. pentru comiterea infracțiunilor de:

- proxenetism,

prev. de art. 329 alin. (1) și (2) cu art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de

3 ani închisoare și interzicerea pe 4 ani a exercițiului drepturilor prev. de

art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

- proxenetism,

prev. si ped. de art. 329 alin. (1) cu art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de

2 ani închisoare și interzicerea pe 4 ani a exercițiului drepturilor prev. de

art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

În temeiul

art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea acestor pedepse,

inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și interzicerea

pe 4 ani a exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

S-a făcut aplicațiunea

prev.art. 71 și art. 64 lit. a), b) teza a II-a C. pen.

În temeiul

art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării

pedepsei, pe durata termenului de încercare, de doi ani plus pedeapsa aplicată,

potrivit art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpata trebuie să se supună următoarelor

măsuri de supraveghere:

- să se prezinte

o dată la 6 luni, în ultima zi de vineri a fiecărui semestru, la Serviciul de Probațiune

de pe lângă Tribunalul Cluj;

- să anunțe, în

prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare

care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice

și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul

art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare

a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 86

4

C. pen.

În temeiul

art. 329 alin. (4) C. pen., s-a dispus confiscarea de la această inculpată a sumei

de 10.100 euro sau echivalentul în RON la data confiscării efective.

În temeiul

art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpați la plata cheltuielilor

de judecată în sumă de câte 3.000 RON în favoarea statului.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 115/P/2009 al Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial

Cluj, au fost trimiși în judecată inculpații C.V., R.A.C. și P.V., după cum urmează:

C.V., pentru săvârșirea

infracțiunilor de: trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 678/2001, proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen.; totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

R.A.C., pentru

săvârșirea infracțiunilor de: proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C.

pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și proxenetism prev. de art. 329

alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; totul cu aplic. art. 33

lit. a) C. pen.

P.V., pentru săvârșirea

infracțiunilor de: proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.; proxenetism prev. de art.

329 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C.pen;

totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Analizând actele

și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

La data de 20.11.2008,

D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Cluj, a fost sesizată prin referatul cu propunere

de declinare a competenței nr. P/1052125 din data de 19 noiembrie 2008 al B.C.C.O.

Cluj-Napoca, cu privire la faptul că inculpații C.V. și R.A.C. (soț și soție la

data respectivă), în perioada 2004-2008, au racolat mai multe tinere, în special

de pe raza municipiilor Turda și Câmpia Turzii, jud. Cluj, cărora le-au promis locuri

de muncă în diferite cluburi din Spania, unde însă le-au obligat să practice prostituția

în beneficiul lor, exploatându-le sexual. Dosarul a fost înregistrat inițial în

evidența D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Cluj sub nr. 100/D/P/2008.

Dosarul a fost

înregistrat în evidențele D.I.I.C.O.T. ca urmare a faptului că lucrătorii de poliție

judiciară din cadrul B.C.C.O. Cluj s-au sesizat din oficiu, în urma informațiilor

obținute cu privire la faptul că cei doi învinuiți au racolat și transportat în

Spania mai multe părți vătămate, dintre care o parte minore, profitând de faptul

că acestea aveau probleme în familie, abandonaseră cursurile școlare și nu aveau

nici o sursă de venit. În acest sens, a fost întocmit un proces-verbal de sesizare

din oficiu la data de 17.11.2008. În conținutul procesului-verbal a fost menționat

faptul că din primele date rezultau indicii că printre persoanele recrutate și transportate

de către cei doi învinuiți în Spania, în vederea exploatării lor sexuale, erau numitele

Ș.A.N., născută la data de 06.12.1984 și D.A.A., născută la data de 19.06.1989.

Totodată, s-a precizat faptul că fetele recrutate de către cei doi învinuiți ar

fi exploatate într-un night-club, situat în localitatea Cenicero, în apropiere de

Barcelona.

În cuprinsul aceluiași

act de sesizare, a fost menționat faptul că inculpatul C.V. își desfășura activitatea

infracțională în strânsă legătură cu inculpatul P.V., care împreună cu soția sa,

învinuita P.V.A. recrutau fete de pe raza municipiului Turda, jud. Cluj, le transportau

în Austria în vederea exploatării sexuale a acestora. Sub acest aspect, a fost menționat

faptul că inculpații C.V. și P.V. colaborau în sensul că schimbau între ei fetele

pe care le exploatau sexual și stabileau locațiile unde acestea puteau practica

prostituția în beneficiul lor.

S-a reținut faptul

că inculpatul C.V. a fost căsătorit cu inculpata R.A.C. din anul 2004 până în anul

2008, când prin sentința civilă nr. 964 din 27 februarie 2008 a Judecătoriei Turda,

s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între cei doi. În cursul anului 2005,

fără a se putea stabili cu exactitate data, cei doi inculpați au plecat la muncă

în Spania, unde prin intermediul unui cunoscut de-al inculpatului C.V. au ajuns

să lucreze într-un club de noapte administrat la un cetățean spaniol pe nume J.B.R.

și situat în localitatea Cantasmos.

Localul unde au

început să lucreze cei doi inculpați avea amenajată o parcare pentru tiruri, un

bar obișnuit și un club de noapte, cu dansatoare, în care se practica prostituția.

În clubul respectiv lucrau mai multe fete, de diferite naționalități, printre care

și românce. Atât inculpații, cât și fetele care practicau prostituția locuiau în

incinta localului respectiv, unde existau mai multe camere folosite atât pentru

cazare, cât și pentru prestarea serviciilor sexuale. La clubul respectiv inculpații

au cunoscut mai multe fete care practicau prostituția, ocazie cu care au constatat

că printre acestea se află și martora C.A.N. (în prezent soția inculpatului C.V.),

care la aceea dată se numea Ș.A.N.

Inculpații o cunoșteau

din țară pe martora C.A.N., deoarece în municipiul Turda locuiau în același imobil

cu fratele acesteia. Mai mult, datorită relației pe care o aveau cu fratele ei,

inculpații au fost de acord ca martora să aibă buletinul pe adresa lor de domiciliu

din municipiul Turda. În clubul din Spania unde inculpații s-au reîntâlnit cu martora,

au existat la un moment dat probleme de spațiu, în sensul că erau prea multe fete

angajate și prea puține camere. Întrucât se cunoștea cu inculpații, martora C.A.N.

a locuit în aceeași cameră cu ei și cu încă o altă fată care lucra la data respectivă

în club.

În club se practica

prostituția în următoarele condiții: fetele care erau angajate de către cetățeanul

spaniol se prostituau de bună voie, astfel că tariful perceput pentru o jumătate

de oră de servicii sexuale era cuprins între 40 și 60 euro, din care se plătea la

bar o sumă ce reprezenta cearceaful și prezervativele, iar restul rămânea fetelor.

Practic, clubul era organizat ca și un club de streaptease, unde în principal fetele

atrăgeau clienții pentru a-i determina să facă o consumație cât mai mare, așa-numitele

„cupe”, însă exista și posibilitatea, pentru obținerea unei sume mai mari de bani

să practice prostituția în camerele special amenajate. Inculpatul C.V. a fost angajat

de către administratorul localului ca și persoana ce se ocupă de aprovizionare și

de diferite alte munci, fiind „un om bun la toate”. Inculpata R.A.C. a fost angajată

ca și barman la clubul amintit, activitate pentru care era remunerată separat de

soțul ei. Inculpatul C.V. nu avea însă un salariu fix lunar, motiv pentru care,

pentru a-și spori veniturile, a luat hotărârea de a găsi în România fete dispuse

să se prostitueze în clubul din localitatea Candasmos. Din acel moment și sub diferite

pretexte, inculpatul a început să revină în țară periodic, ocazii cu care a racolat

mai multe fete cărora Ie-a promis obținerea unor câștiguri substanțiale în Spania

ca și dansatoare. Astfel, fără a fi însoțit de inculpata R.A.C., inculpatul C.V.

în perioada 2005-2006, a venit în țară de mai multe ori, iar prin intermediul anturajelor

pe care le frecventa a cunoscut fete, cu o situație materială precară, sau o situație

familială specială, printre care unele minore, dispuse să se deplaseze în Spania

și să lucreze în clubul de noapte amintit. Printre aceste fete s-au numărat și numitele

S.A.A., C.C.L., G.L.M., în vârstă de 17 ani și T.P.

Numita S.A.A.

era la data faptei în vârstă de 22 de ani. În perioada 2004-2005, aceasta a lucrat

ca și dansatoare la mai multe cluburi de noapte de pe raza municipiului Cluj-Napoca,

printre care și la Clubul „I.”. La acest club, a cunoscut-o pe numita C.C.L., tot

în vârstă de 22 de ani la data respectivă, care lucra și ea în calitate de dansatoare.

Cele două erau prietene, astfel că locuiau împreună într-o garsonieră din municipiul

Cluj-Napoca.

În vara anului

2005, numita C.C.L. prin intermediul unui taximetrist, a cunoscut-o pe martora C.A.N.

La data respectivă, C.C.L. l-a însoțit pe amicul său până în localitatea Valea Drăganului,

unde acesta trebuia să ducă mai multe fete care practicau prostituția și care urmau

să presteze servicii sexuale pentru mai mulți clienți olandezi. Cu aceea ocazie,

numita C.C.L. a făcut schimb de numere de telefon cu martora C.A.N., care ulterior

a contactat-o telefonic și i-a spus că intenționează să plece în Spania unde va

practica prostituția într-un club de noapte. În urma discuțiilor pe care cele două

le-au avut, martora C.A.N. cunoștea faptul că numita C.C.L. are o situație familială

deosebită, respectiv că are o fiică bolnavă de epilepsie, encefalopatie și retard

mintal; motiv pentru care i-a spus că după ce va ajunge în Spania o va suna și îi

va spune care sunt condițiile din clubul amintit, propus și ei să o însoțească în

Spania. După aproximativ o lună de zile de la plecarea martorei C., numita C. a

fost contactată telefonic de către inculpata R., care i-a spus că o sună din partea

martorei C., cerându-i să se întâlnească.

Numita C. s-a

întâlnit cu persoana respectivă, iar cu aceea ocazie a aflat despre aceasta că lucrează

cu martora C. într-un club de noapte, unde se practică prostituția și că acolo este

angajat și soțul ei, care este „om de ordine”. Încă de la început numita C. i-a

spus că poate să practice prostituția, că în această modalitate poate să câștige

aproximativ 500 euro pe seară, iar bani care urmează să-i câștige trebuie să-i împartă

în mod egal cu ea și soțul ei, deoarece urmau să-i ofere protecție și un loc de

muncă. Deoarece numita C. nu a acceptat inițial propunerea făcută de C., după aproximativ

două săptămâni a fost sunată de către inculpat, care i-a spus că este soțul lui

C. și i-a cerut să se întâlnească. Acesta i-a făcut aceeași propunere ca soția sa,

însă de această dată numita C. a fost convinsă și a acceptat să se deplaseze în

Spania și să practice prostituția în condițiile menționate. La una dintre întâlnirile

avute cu inculpatul C.V., numita C.C.L. s-a deplasat împreună cu S.A.A., aceasta

asistând la o parte dintre discuțiile purtate de cei doi. Numita C. a confirmat

faptul că în urma acestor discuții inculpatul i-a propus și lui S.A.A. să meargă

să lucreze în Spania, în aceleași condiții, sens în care i-a făcut buletinul de

identitate pe adresa lui din municipiul Turda, iar ulterior a ajutat-o să-și depună

documentele pentru obținerea pașaportului.

La scurt timp

inculpatul C.V. i-a cumpărat numitei C. un bilet de autocar pe ruta Turda - Spania,

spunându-i că va fi așteptată de soția lui în localitatea Balaguer. Numita C. a

precizat că în zona localității Lerida, a fost așteptată de inculpata R. și de patronul

clubului, cetățean spaniol pe nume J.R., împreună cu care s-a deplasat la clubul

de noapte „L.”. Aici s-a reîntâlnit cu martora C. și a constatat că în incinta clubului

erau amenajate camere unde se practica prostituția și că tariful pentru o jumătate

de oră de servicii sexuale era de 50 euro, sumă care se plătea de client la bar

și din care clubului îi revenea suma de 10 euro, diferența fiind încasată de fetele

care practicau prostituția.

În clubul respectiv

existau situații în care fetele puteau să obțină bani și din consumație, respectiv

din așa numitele „cupe”, în sensul că în aceste cazuri clienții plăteau consumația

fetelor, iar din contravaloarea acestora primeau aproximativ 50-60%

Numita C.C.L.

a început să practice prostituția, având uneori câte 6-8 clienți pe noapte, iar

banii pe care i-a câștigat i-a împărțit cu inculpații C.V. și R.A.C. În acest sens,

aceasta Ie-a dat inculpaților diferite sume de bani, întrucât aceștia îi cereau

sub diferite pretexte (contravaloarea transportului din România în Spania, contravaloarea

chiriei, contravaloarea traiului de zi cu zi, etc.), din ce în ce mai mulți bani,

astfel că la un moment dat a ajuns să le dea acestora aproape întreaga sumă de bani

câștigată din practicarea prostituției. Aceasta a stat în clubul respectiv patru

luni și jumătate, interval de timp în care a obținut din practicarea prostituției

suma de aproximativ 25.000 euro, sumă din care a beneficiat doar de 5.000 euro,

restul revenindu-le celor doi inculpați.

Cu ocazia audierii

sale, martora a afirmat că deși inițial în țară cei doi inculpați au prezentat situația

din clubul spaniol în așa fel încât să-i creeze impresia că practicarea prostituției

este la latitudinea ei, odată ajunsă acolo a constatat faptul că modul în care se

punea problema nu le lăsa fetelor nici o alternativă. În acest sens, martora a arătat

că permanent atât reprezentanții clubului, cât și cei doi inculpați, le sugerau

fetelor că trebuie să plătească diferite sume de bani, cum ar fi cheltuielile de

transport, de cazare, de întreținere, și mai mult că la aceste sume se plătesc dobânzi.

Martora a mai afirmat că inculpații îi spuneau permanent că are datorii la ei, și

că cea care se ocupa „propriu-zis de finanțele familiei” era inculpata R.A.C.; inculpatul

C.V. luându-i banii doar când aceasta nu era de față. Din declarația dată a rezultat

faptul că în aceeași situație se afla și martora C.A.N., care la data respectivă

nu era soția inculpatului C.V. și care practica prostituția în beneficul celor doi

învinuiți. În legătură cu aceasta, martora C. a afirmat că a văzut când inculpatul

C.V. a agresat-o de câteva ori, însă a menționat că pe ea personal nu a bătut-o,

ci doar a împins-o și s-a repezit la ea, amenințând-o de fiecare dată când i se

părea că nu face suficienți bani. Totodată, martora a afirmat că patronul clubului

nu avea cunoștință despre ceea ce făceau cei doi inculpați, respectiv despre faptul

că tuturor fetelor aduse de ei în club le luau banii care în mod normal ar fi trebuit

să le cuvină acestora. De asemenea, martora a menționat că a aflat de la inculpați

despre faptul că aceștia obișnuiau ca pentru fetele pe care le aduceau în club și

care nu aveau documente, să le facă buletin de identitate pe adresa lor din municipiul

Turda.

În conținutul

depoziției sale, martora a mai afirmat că în perioada cât a stat în clubul din Spania,

cei doi inculpați, cunoscând situația fiicei sale, au început să speculeze acest

lucru, în sensul că o amenințau ori de câte ori li se părea că nu realizează suficienți

bani. Martora a arătat că despre cele petrecute în Spania i-a povesti unei prietene

pe nume B.B. De asemenea, martora a depus la dosar mai multe acte doveditoare a

stării de sănătate a fiicei sale, din care rezultă faptul că aceasta suferă de epilepsie,

encefalopatie și retard mintal.

La data de 10.02.2012

a fost audiată martora B.B., care a confirmat susținerile numitei C.C.L.. În vara

anului 2005, aproximativ în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii iulie - începutul

lunii august, după ce l-a cunoscut pe învinuitul C.V. și a acceptat propunerea acestuia,

numita C.C.L. i l-a prezentat numitei S.A.A., care a însoțit-o la întâlnirile cu

acesta. Inculpatul i-a propus și numitei S.A.A. să meargă la muncă în Spania, în

localitatea Zaragossa, precizându-i că va lucra ca și ospătar la un bar, unde va

câștiga suma de 1.500 euro pe lună. Încă de la început, inculpatul i-a spus că ei

se va ocupa de plata cheltuielilor de transport până în Spania, precum și de cheltuielile

ocazionate de obținerea actelor necesare pentru trecerea frontierei; urmând ca ea

să-i restituie ulterior aceste sume de bani. Mai mult, pentru a o convinge că totul

este în regulă, inculpatul C.V. i-a spus că și soția lui lucrează în barul respectiv

ca și bucătăreasă, astfel că nu va avea nici un fel de probleme.

Întrucât numita

S.A.A. lucrase anterior în clubul de noapte „M.”, unde fostul patron îi luase buletinul

de identitate, i-a spus inculpatului C.V. că nu are nici un fel de act de identitate

și că va avea nevoie de timp și de bani pentru a obține documentele necesare pentru

plecarea din țară. Inculpatul a asigurat-o că nu este nici o problemă și că va suporta

el toate cheltuielile care se impun în acest sens. Pe fondul problemelor materiale

pe care le avea, numita S. s-a hotărât să accepte propunerea făcută de inculpat

și să plece în Spania. Ca urmare a înțelegerii inițiale, inculpatul C.V. s-a ocupat

de obținerea actelor de identitate ale numitei S., respectiv de cartea de identitate

și pașaport. Astfel, inculpatul a fost de acord ca domiciliul numitei S. să figureze

pe adresa sa din municipiul Turda, str. M., jud. Cluj, fiind eliberată C.I. la data

de 03 august 2005 de SPCLEP Turda. O dată obținută cartea de identitate, inculpatul

a plătit și taxa necesară eliberării pașaportului, astfel că numita S.A.A. a depus

la data de 14 octombrie 2005 o cerere pentru eliberarea pașaportului.

După aproximativ

două luni de la prima discuție, respectiv prin toamna anului 2005, inculpatul a

revenit în tară și s-a ocupat de obținerea pașaportului numitei S.A.A. În momentul

în care aceasta i-a comunicat că nu mai dorește să meargă în Spania împreună cu

el, inculpatul a început să o amenințe, spunându-i că-i datorează suma de 30.000.000

ROL, reprezentând costurile cărții de identitate și ale pașaportului, iar pentru

recuperarea acesteia va trebui să întrețină relații sexuale contra cost cu o cunoștință

de-a lui. Deoarece inculpatul era agresiv și insistent, numita S.A.A. a acceptat

propunerea lui, astfel că a întreținut relații sexuale contra cost cu două persoane,

rămase neidentificate, pe care Ie-a găsit inculpatul. Sumele de bani plătite de

cei doi clienți au fost încasate direct de inculpat, fără ca numita S. să beneficieze

de o parte dintre acestea.

La data de 01

februarie 2011 a fost audiată martora C.A.N. care a precizat că a cunoscut-o pe

numita C.C.L. în municipiul Cluj-Napoca, întrucât împreună au prestat servicii sexuale

contra cost unor cetățeni străini. Martora a afirmat că numita C.C.L. i-a spus că

a fost plecată în Spania unde a practicat prostituția în mai multe cluburi și că

se pot câștiga bani mulți. întrucât era hotărâtă să plece în străinătate, martora

C.A.N. a căutat anunțuri în ziarul „P.” unde a găsit o ofertă de muncă în night-cluburi

din Italia și Spania. Urmare a acestui anunț martora A.N. a ajuns în Spania în localitatea

Candasmos, unde a practicat prostituția într-un club aparținând unui cetățean spaniol

pe J.B.R. Martora a confirmat aceleași condiții în care se practica prostituția

în clubul respectiv și unde erau angajați cei doi inculpați. Acesta a recunoscut

că a sunat-o pe numita C.C.L. și i-a spus sunt condițiile din club, confirmând că

inițial numita C. s-a arătat îngrijorată de plecarea în Spania. Martora a recunoscut

și că este posibil să-i fi dat numărul de telefon al acesteia, inculpatei R.A.C.

Mai mult, a menționat faptul că la aproximativ două săptămâni după data la care

ea a ajuns în Spania, numita C.C.L. a venit și ea în acel club și a început să practice

prostituția.

În urma verificărilor

efectuate în cauză, s-a stabilit faptul că, la data respectivă, martora C.A.N. avea

domiciliul pe aceeași adresă din municipiul Turda ca și inculpații C.V. și R.A.C.;

împrejurare care indică faptul că este puțin probabil ca martora să fi ajuns întâmplător,

în urma unui anunț dat în ziarul „P.” , în Spania, în aceeași localitate și în același

club, în care se aflau cei doi inculpați.

Analizând declarațiile

numitelor S.A.A. și C.C.L., declarații care se coroborează între ele și cu declarația

martorei C.A.N., precum și cu datele furnizate de diferite instituții publice, s-a

reținut că a fost dovedită conduita inculpatului C.V., care le-a recrutat în vederea

exploatării lor sexuale. Fiind audiat în fața organelor de urmărire penală în legătură

cu cele două persoane, inculpatul C.V. nu a recunoscut că o cunoaște pe numita S.A.A.,

iar despre numita C.C.L. a precizat că o cunoaște și că aceasta a practicat prostituția

în clubul de noapte respectiv; menționând totodată că aceasta a venit în Spania

la sugestia martorei C.A.N., fără ca el să aibă vreo legătură cu acest lucru. În

legătură cu numita C.C.L., inculpatul a precizat că a practicat prostituția în clubul

administrat de numitul J.B.R. o perioadă de aproximativ 3-4 luni de zile, însă nu

a recunoscut că ar fi avut vreo legătură cu aceasta sau că ar fi profitat în vreun

fel de pe urma activității prestate de ea. De asemenea, inculpata R.A.C. nu a recunoscut

că ar fi obținut bani în urma practicării prostituției de către numita C.C.L. și

nici că ar fi recrutat-o pe aceasta. Cu toate acestea, inculpata R. a precizat că

o cunoaște deoarece în perioada în care a lucrat în clubul din Spania, aceasta a

practicat prostituția în localul respectiv.

Având în vedere

declarațiile numitelor S. și C., s-a considerat că activitatea inculpatului C.V.

de recrutare și exploatare a celor două a fost dovedită. Totodată, raportat la probele

administrate, considerăm că activitatea inculpatei R.A.C. de recrutare și exploatare

a numitei C. a fost dovedită. Astfel, potrivit practicii și literaturii de specialitate,

prin recrutare se înțelege atragerea sau racolarea victimei, prin convingerea acesteia

spre a fi exploatată în vederea obținerii de foloase. Pentru ca activitatea unei

persoane să se circumscrie unuia dintre elementele materiale ale infracțiunii de

trafic de persoane, este necesar ca aceasta să se realizeze prin amenințare, violențe,

alte forme de constrângere, răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau

profitând de posibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința ori

prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru

minerea consimțământului acesteia.

În speță însă,

raportat la împrejurarea că numita C.C.L. a cunoscut făptui că în clubul din Spania

se practica prostituția, precum și la împrejurarea că numita S.A.A. a fost dansatoare

în mai multe cluburi de noapte din Cluj-Napoca, fiind audiată și alte dosare de

trafic de persoane, considerăm că nu se poate vorbi despre „fraudă ori înșelăciune”

ca și modalitate alternativă de realizare a elementului material al infracțiunii

de trafic de persoane. Mai mult, numita C.C.L. a precizat că a știut încă de la

început că în clubul de noapte din localitatea Candasmos se practică prostituția,

fapt care i-a fost adus la cunoștință atât de către inculpatul C.V., cât și de către

inculpata R.A.C. și martora C.A.N. În legătură cu numita C.C.L. merită precizat

faptul că este adevărat că cea care i-a propus prima dată să se deplaseze în Spania

și să practice prostituția este martora C., însă diligentele acesteia nu au fost

de natură a o convinge, astfel că activitatea concordată a inculpatei R., precum

și cea a inculpatului C., a fost de natură să o determine să accepte propunerea

inițială. În acest sens, este relevantă și declarația numitei S.A.A. care a precizat

că prin intermediul numitei C. l-a cunoscut pe inculpatul C. și că acesta a fost

cel care a convins-o pe numita C.C.L. să plece în Spania.

În condițiile

în care, numita C.C.L. a arătat în declarația sa că a știut că în clubul din Spania

se practică prostituția și că banii pe care urma să-i obțină din prestarea serviciilor

sexuale urma să-i împartă cu inculpații C.V. și R.A.C., nu se poate reține că a

fost indusă în eroare și că obținerea consimțământului s-a realizat prin fraudă.

Este adevărat că o dată ajunsă în Spania, nu a obținut sumele fabuloase care i-au

fost promise și că a fost determinată să plătească celor doi inculpați mai mult

de 50% din banii obținuți în urma practicării prostituției (aproape integral), însă

aceste aspecte sunt de natură să dovedească împrejurarea că cei doi inculpați au

beneficiat de pe urma activității numitei C. - element esențial pentru existența

infracțiunii de proxenetism.

În ceea ce o privește

pe numita S.A.A., cu toate că în cuprinsul depoziției sale aceasta a menționat că

inculpatul i-a propus să meargă în Spania să lucreze ca și ospătar într-un club

de noapte, ținând cont de ocupația acesteia, de faptul că ulterior s-a interesat

despre persoana inculpatului și a aflat că este cunoscut în Turda „că duce fete

la produs”, precum și de faptul că a acceptat să se prostitueze pentru recuperarea

datoriei pe care o avea față de inculpat, considerăm că nici cu privire la u se

poate reține „inducerea în eroare sau frauda” ca și modalități de realizare a elementului

material al infracțiunii de trafic de persoane.

Fată de cele menționate

mai sus, coroborat și cu decizia nr. 27/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secțiile unite, prin care s-a admis recursul în interesul legii, cu

privire la raportul dintre infracțiunile de proxenetism prevăzută de art. 329 C.

pen. și de trafic de persoane prevăzută în art. 12 din Legea nr. 678/2001, s-a apreciat

că atitudinea antisocială a inculpatului C.V. de recrutare a celor două persoane

majore pentru prostituție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

proxenetism prev și ped. de art. 329 C. pen. Aceasta pentru a înlătura susținerile

apărării acestui inculpat, care nu se probează în cauză și nefiind susținute de

probe concrete.

Pe cale de consecință,

raportat la cele două persoane, în sarcina inculpatului C.V. a fost reținută infracțiunea

de proxenetism, în două forme distincte, respectiv una prev. și ped. de art. 329

alin. (1) și (2) C. pen. (privind recrutarea numitei C.C.L., înlesnirea practicării

prostituției de către aceasta și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției

de către aceasta) și una prev. și ped. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. (privind

recrutarea numitei S.A.A. și îndemnul acesteia la practicarea prostituției, pentru

recuperarea sumelor de bani plătite de inculpat în vederea obținerii pașaportului

acesteia).

În concluzie,

în sarcina inculpatului C.V. au fost reținute două acte materiale ale aceleiași

infracțiuni, fiind vorba despre o rezoluție infracțională unică, după cum urmează:

proxenetism prev. și ped. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. (privind recrutarea

numitei C.C.L., înlesnirea practicării prostituției de către aceasta și tragerea

de foloase de pe urma practicării prostituției de către aceasta) și proxenetism

prev. și ped. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. (privind recrutarea numitei S.A.A.

și îndemnul acesteia ia practicarea prostituției, pentru recuperarea sumelor de

bani plătite de învinuit în vederea obținerii pașaportului acesteia).

În sarcina inculpatei

R.A.C. a fost reținută infracțiunea de proxenetism prev. și ped. de art. 329 alin.

(1) și (2) C. pen. (privind recrutarea numitei C.C.L., înlesnirea practicării prostituției

de către aceasta și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către

aceasta).

În ceea ce privește

fapta învinuitului C.V. față de numitele G.L.M., în vârstă de 17 ani la data faptei,

și T.P., din actele dosarului rezultă faptul că numita G.L.M. avea 17 ani în cursul

anului 2005, iar la data respectivă lucra în calitate de ospătar la un bar din Câmpia

Turzii. Cu toate că era elevă în clasa a Xl-a, după orele de școală lucra la barul

respectiv pentru a câștiga bani, întrucât avea multe absențe la școală, între martoră

și mama sa a existat o stare tensionată, pe fondul căreia cele două aveau divergențe.

În acest context,

la sfârșitul anului 2005, numita G.L.M. l-a cunoscut pe inculpatul C.V. La un moment

dat, inculpatul a întrebat-o dacă nu este interesată să lucreze în Spania, spunându-i

inițial că ar putea lucra la un bar, unde ar câștiga un salariu lunar de 1000 euro.

În perioada respectivă, numita G.L.M. era prietenă cu numita T.P., despre care știa

că este și ea interesată să plece la muncă în Spania. Astfel, numita G. i-a spus

și acesteia din urmă despre discuțiile avute cu inculpatul C.V., motiv pentru care

împreună s-au întâlnit împreună cu inculpatul C. Cu această ocazie, inculpatul Ie-a

explicat că le poate găsi de muncă în Spania la un bar, unde se face streaptease

și unde ar putea duce „o viață de vedetă”. Încă de la început, inculpatul Ie-a spus

că sumele de bani se câștigă din consumațiile făcute de clienți, dar „bani frumoși

se fac din întreținerea relațiilor sexuale contra cost cu aceștia”. Inculpatul Ie-a

spus faptul că practicarea prostituției nu este obligatorie în clubul respectiv

fiind doar o opțiune, însă a subliniat că doar în această modalitate pot obține

sume importante de bani.

Pe fondul situației

personale pe care o avea, numita G.L.M. a acceptat propunerea făcută de inculpat,

mai ales că și numita T.P. a fost de acord să plece în Spania și să lucreze la barul

respectiv. După ce au fost de acord să meargă la muncă în Spania, în condițiile

arătate de inculpat, acesta Ie-a spus că trebuie să aștepte până când numita G.L.M.

împlinea vârsta de 18 ani și putea să plece din țară fără documente din partea părinților.

La data de 23 ianuarie 2006, la câteva zile după ce numita G. a împlinit 18 ani,

inculpatul C.V. a stabilit cucele două să se întâlnească în municipiul Turda și

împreună să se deplaseze la Serviciul de Evidența și Eliberare Pașapoartelor Simple

din municipiul Cluj-Napoca.

De precizat este

faptul că, la o parte dintre discuțiile avute de către inculpat cu numitele G. și

T., a participat și martorul L.B.C., prieten cu învinuitul. Astfel, în momentul

în care inculpatul și cele două fete s-au hotărât să se deplaseze în Cluj-Napoca

pentru a depune documentele necesare eliberării pașapoartelor, inculpatul a apelat

la martorul L.B.C., căruia i-a cerut să-i însoțească. Cele două fete au depus documentele

pentru obținerea pașaportului, în regim de urgență, cheltuielile sub acesta aspect

fiind suportate în totalitate de inculpat. Mai mult, învinuitul Ie-a ajutat să scoată

formularele tipizate, Ie-a explicat cum trebuie să le completeze și apoi Ie-a plătit

taxa de urgență. La scurt timp, inculpatul Ie-a însoțit din nou pe acestea pentru

a ridica pașapoartele, pe care Ie-a luat la ei și Ie-a ținut, tot intervalul de

timp până a găsit transport spre Spania.

După aproximativ

o săptămână, inculpatul Ie-a comunicat că Ie-a cumpărat bilet de călătorie, pe ruta

Câmpia Turzii - Spania, la o firmă de transport persoane. La data la care numitele

G. și T. au plecat spre Spania, inculpatul Ie-a spus că prețul transportului este

300 euro de persoană, pe care îl vor plăti după ce vor începe să lucreze, și tot

cu acea ocazie ie-a comunicat că jumătate din câștigurile pe care le vor realiza,

trebuie să i le dea lui pentru că Ie-a găsit de lucru. Cu aceeași ocazie, inculpatul

Ie-a spus că vor fi așteptate în Spania de soția lui, inculpata R.A.C., care le

va conduce la barul unde urmau să lucreze.

După ce au ajuns

în Spania, cele două s-au întâlnit cu inculpata R., care Ie-a spus că acei club

este un club de noapte, unde pentru a câștiga bani vor trebui să meargă cu clienții

în cameră și să întrețină relații sexuale contra cost. în acel moment, numitele

G. și T. au realizat că deși urmau să lucreze ca și dansatoare, pentru a câștiga

suficienți bani ca să plătească datoriile avute față de inculpatul C.V., era necesar

să practice prostituția, întrucât nu aveau altă opțiune.

Din prima zi,

li s-a explicat celor două faptul că fiecare dintre fetele angajate în bar trebuia

să stea de vorbă cu clienții pentru a-i determina să facă consumație cât mai mare,

iar apoi să urce cu ei în camerele special amenajate în incinta localului. De asemenea,

li s-a spus care este tariful practicat pentru „cupele” consumate de clienți și

tariful pentru o jumătate de oră de servicii sexuale; precum și modalitatea în care

se achită tariful de client. Cu toate că în urma practicării prostituției „barul”

reținea taxa de 15 euro care reprezenta cearceaful și prezervativele, iar diferența

le revenea fetelor, inculpații C.V. și R.A.C. le luau fetelor aduse de ei în bar

jumătate din suma care li se cuvenea acestora.

Deși inițial nu

au întreținut relații sexuale cu clienții, în timp numitele G.L.M. și T.P. au realizat

că doar în această modalitate vor putea să câștige bani și să-i plătească inculpatului

C. sumele de bani ce reprezentau transportul și cheltuielile de obținere a pașapoartelor,

întrucât nu au mai avut de-a face cu „lumea respectivă”, cele două fete s-au prezentat

clienților cu numele reale, cu toate că celelalte fete care practicau prostituția

aveau alte prenume, cu care erau cunoscute de clienți, cum ar fi martora C.A.N.

Întrucât numita

G.L.M. a încercat inițial să obțină bani doar din „cupe”, inculpatul C.V. a început

să o amenințe, spunându-i că „îi sparge gura” dacă nu realizează mai mulți bani.

De asemenea, și inculpata R.A.C. o amenința și îi cerea tot timpul „să-și facă treaba”.

În aceste condiții, numita G. a practicat prostituția, iar sumele obținute în această

modalitate Ie-a dat integral celor doi inculpați pentru a-și acoperi datoriile.

Mai mult, în perioada

în care numitele G. și T. au lucrat în clubul amintit, inculpata R.A.C. le cerea

să sune acasă pe telefonul fix de pe telefonul ei mobil și să le spună părinților

că sunt în localități diferite și să-i asigure că totul este în regulă.

În același interval

de timp, și numita T.P. a practicat prostituția în beneficiul celor doi, în aceleași

condiții ca și numita G.L.M.

După aproximativ

o lună de zile de la sosirea lor în Spania, numita G.L.M. Ie-a spus celor doi inculpați

că intenționează să se întoarcă în țară și că nu dorește să mai practice prostituția,

motiv pentru care, deși inițial inculpatul C.V. s-a opus, ulterior în urma insistentelor

ei a acceptat ca aceasta să plece din club, pentru a nu avea probleme cu autoritățile.

Numita G.L.M.

a revenit în țară cu o firmă de transport persoane, însă în momentul în care a plecat

din Spania a fost amenințată de inculpatul C.V., care i-a atras atenția să nu vorbească,

pentru că altfel va avea probleme. În aceste condiții, numita G.L.M. nu a formulat

o plângere penală împotriva inculpaților C.V. și R.A.C., iar cu ocazia audierii

sale de către organele de urmărire penală a solicitat inițial să fie audiată sub

altă identitate. Ulterior a revenit asupra cererii sale, fiind de acord să dea o

declarație cu identitatea reală, însă a precizat că nu înțelege să participe în

procesul penal în calitate de parte vătămată sau parte civilă, astfel că a fost

audiată ca și martor.

Cu ocazia audierii

sale la data de 09 decembrie 2011, numita G.L.M. a arătat că a acceptat propunerea

inculpatului C.V., în contextul în care având o situație familială delicată și vârsta

de 17 ani, i s-a părut că viata descrisă de inculpatul C. „este o viată de vedetă”.

Mai mult, aceasta a precizat că încă de la început i-a spus inculpatului că nu este

majoră, astfel că acesta a fost motivul pentru care au așteptat un anumit interval

de timp până când a împlinit vârsta de 18 ani și a putut să iasă din țară fără acordul

părinților. În cuprinsul depoziției sale, numita G.L.M. a precizat că la foarte

scurt timp după ce a ajuns în clubul din Spania a realizat că lucrurile nu erau

așa de simple cum au fost descrise de inculpat și că din simpla ocupația de dansatoare

nu avea cum să plătească contravaloarea transportului și a celorlalte cheltuieli

achitate de inculpat. Numita G.L.M. a afirmat că în intervalul de timp cât a stat

în Spania, a întreținut relații sexuale cu 4 sau 5 clienți, iar tariful practicat

era cel al localului, respectiv aproximativ 60 euro o jumătate de oră, din care

15 euro se plătea la bar. Aceasta a declarat că patronul localului nu avea cunoștință

despre faptul că inculpații C.V. și R.A.C. luau toți banii obținuți de fetele aduse

de ei pentru a practica prostituția, motiv pentru care uneori o implicau și pe martora

C.A.N., pe care o trimiteau să ia de la fete sumele de bani. Mai mult, numita G.

a mai precizat și că în situația în care nu se ocupa de clienți, cei doi inculpați

o amenințau, strigau la ea, încercând să o determine să facă câți mai mulți

bani. De asemenea, aceasta a declarat că cei doi inculpați aveau șase fete pe care

le-au adus în clubul respectiv și pe care le exploatau sexual.

Numita G.L.M.

a susținut în cuprinsul depoziției sale că a suferit o traumă psihică în urma experienței

trăite, motiv pentru care s-a impus efectuarea unei evaluări psihologice de către

psihologi din cadrul Direcției Generale de Asistentă Socială și Protecția Copilului

Cluj. în conținutul raportului din 04 octombrie 2011 întocmit de instituția amintită,

s-a precizat faptul că și în prezent, după aproximativ 6 ani de zile de la data

faptei, numita G.L.M. prezintă un echilibru emoțional fragil, instabilitate și tensiune

emoțională, impunându-se includerea acesteia într-un program de asistență psihologică.

În raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică s-a precizat faptul că la nivel

subiectiv emoțional numita G.L.M. prezintă sentimente de vinovăție (de exemplu:

de ce nu am putut spune nu atunci, de ce nu i-am cerut bani bunicii pentru a-i înapoia

lui V. pentru pașaport), furie împotriva ei înseși (am fost naivă, nu mi-am dat

seama ce se poate întâmpla, de ce nu mi-am păstrat decizia atunci când m-am hotărât

să nu mai plec) și împotriva celor care au implicat-o în această activitate (V.

și C.), teama de a nu fi pedepsită de un anume „V.” (mi-e frică că o să mă caute,

mi-e frică ca să nu se ia de mine dacă află că am vorbit) și teama că se va afla

ceea ce s-a întâmplat (mi-e frică ca va afla mama). Totodată, s-a menționat că prezintă

sentimente de dezorientare atunci când intră în contact cu persoane sau stimuli

care îi activează amintiri din perioada faptei, precum și sentimente de trădare

(trebuia să ne spună cu nu-i opțional, că trebuie să facem asta).

La data de 28

august 2009 a fost audiat martorul L.B.C. de către organele de poliție judiciară.

Cu aceea ocazie martorul a arătat că lucrează în Spania din anul 2003, în diferite

domenii, în localitatea Balaguer. Martorul a menționat că pe prietena sa, T.P.,

a cunoscut-o în anul 2006 într-un bar din Spania, iar de atunci locuiesc împreună

și ocazional revin în România.

Ulterior, la data

de 09 septembrie 2011, martorul L.B.C. a fost reaudiat de către procuror, iar cu

aceea ocazie a precizat că de fapt a cunoscut-o pe prietena sa T.P. într-un club

de noapte din localitatea Lerida unde lucra învinuitul C.V. împreună cu fosta sa

soție. Martorul a precizat că T.P. era dansatoare în acel club, însă el nu știa

dacă în clubul amintit se practica sau nu prostituția.

Din declarația

martorei C.A.N. a rezultat faptul că în perioada în care ea practica prostituția

în clubul din Spania, au mai venit două fete, E. și L., care au practicat prostituția,

însă L. nu a stat decât două luni de zile, deoarece la un moment dat a spus că acest

lucru nu este pentru ea și că vrea să se întoarcă în țară să-și termine școala.

în legătură cu E. martora C. a arătat că aceasta la un moment dat și-a găsit un

prieten pe nume B., iar de atunci cei doi sunt împreună și locuiesc în Spania.

La data de 01

septembrie 2011 au fost audiați părinții martorei T.P., numiții T.V. și T.P., care

au arătat că aceasta a început o relație cu martorul L.B.C. înainte de a pleca în

Spania, cei doi cunoscându-se în Turda. Mai mult, cei doi martori au confirmat faptul

că fiica lor T.P., a plecat în Spania la începutul anului 2006, împreună cu prietena

sa „L.”, cu autocarul. Aceștia au precizat și că cele două fete nu au avut bani

pentru a-și plăti transportul, însă au luat împrumut de la mai multe persoane, sume

de bani pe care ulterior le-au restituit. Astfel, din cele două depoziții testimoniale

a rezultat faptul că declarația martorei T.P. este nesinceră și în ceea ce privește

momentul în care l-a cunoscut pe martorul L.B.C., aspect care este de natură să

confirme declarația numitei G.L.M., care a susținut în cuprinsul declarației sale

faptul că martorul L.B.C. a fost de față la o parte dintre discuțiile purtate de

cele două fete cu învinuitul C.V. Având în vedere că martorii T.V. și T.P. sunt

părinții numitei T.P., este evident că aceștia nu au știut adevăratul loc de muncă

al fiicei lor și că au avut reprezentarea faptului că aceasta face menaj și îngrijește

bătrâni în Spania.

Totodată, depoziția

martorei T.P. este nereală și în ceea ce privește susținerea acesteia că nu a practicat

prostituția în clubul din localitatea Candasmos, aspect care rezultă din declarația

numitei G.L.M., din declarația martorei C.A.N. (martoră care are o poziție subiectivă

în prezenta cauză, fiind soția inculpatului C.V.), dar și din declarația inculpatului

C.V. Mai mult, sub acest aspect, este relevant și faptul că toate persoanele care

au fost angajate în clubul respectiv, au arătat că regulile în club erau în așa

fel făcute încât practicarea prostituției era singura modalitate de a obține bani;

astfel că este greu de crezut că doar martora T.P. (ale cărei depoziții au fost

contradictorii pe parcursul urmăririi penale) nu a întreținut relații sexuale contra

cost.

Având în vedere

împrejurările concrete de săvârșire a faptei de către inculpatul C.V. cu privire

la numitele G.L.M. și T.P. s-a considerat că activitatea sa este de natură să fie

calificată drept recrutare, în sensul prevăzut de art. 13 alin. (1) din Legea

nr. 678/2001 și respectiv art. 329 alin. (2) C. pen. Ca urmare a faptului că din

declarațiile celor două persoane a rezultat faptul că în momentul în care inculpatul

C.V. Ie-a făcut propunerea să meargă să lucreze ca și dansatoare într-un club de

noapte din Spania, unde dacă vor să obțină mai mulți bani, pot practica și prostituția,

considerăm că raportat la acestea, recrutarea nu s-a realizat prin fraudă sau înșelăciune

- una dintre condițiile esențiale pentru realizarea elementului material al laturii

obiective a infracțiunii de trafic de persoane.

Întrucât numita

G.L.M. avea vârsta de 17 ani la data la care a fost recrutată de către inculpatul

C.V., în legătură cu aceasta a fost reținută în sarcina inculpatului comiterea infracțiunii

de trafic de minori prev. și ped. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001. Cu

privire la această persoană vătămată, este relevant faptul că întreaga conduită

de recrutare realizată de către inculpat, a venit în contextul în care aceasta nu

avea vârsta de 18 ani, avea o situație familială delicată, o situație materială

precară, condiții în care descrierea modalităților de obținere a unor sume fabuloase

de bani, a fost interpretată de către persoana vătămată ca fiind „o viață de vedetă”.

Practica și literatura de specialitate, precum și actul normativ au stabilit că

în situația minorilor, indiferent de vârsta acestora, efectuarea oricărei acțiuni

dintre cele prevăzute cu titlu alternativ la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001,

este de natură să atragă incidența acestui text de lege, chiar dacă acțiunile respective

nu au fost realizate prin amenințare, violență, alte forme de constrângere, răpire,

fraudă sau înșelăciune, abuz de autoritate, profitând de imposibilitatea victimei

de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau

primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei

care are autoritate asupra altei persoane.

În acest sens,

întrucât infracțiunea de trafic de minori este o infracțiune continuă, s-a considerat

că nu are nici un fel de importanță faptul că organizarea transportului numitei

G.L.M. s-a realizat la scurt timp după ce aceasta a împlinit vârsta de 18 ani, deoarece

întreaga activitate de racolare a avut loc în perioada în care aceasta era minoră.

Totodată, s-a considerat că raportat la această persoană vătămată, sunt realizate

elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prev. și ped. de

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și în ceea ce privește latura subiectivă,

și anume scopul urmărit, respectiv acela de exploatarea sexuală a minorei.

În ceea ce o privește

pe numita T.P., întrucât aceasta avea la data recrutării împlinită vârsta de 18

ani, acest act material nu a putut fi reținut în sarcina inculpatului C.V. ca și

act material ce intră în conținutul infracțiunii de trafic de persoane prev. și

ped. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, ci ca act material care intră

în conținutul infracțiunii de proxenetism prev. și ped. de art. 329 alin. (2) C.

pen. în legătură cu aceasta, a rezultat faptul că de la început inculpatul C.V.

i-a spus că poate să practice prostituția în clubul din Spania, astfel că nu se

poate vorbi că ar fi indus-o în eroare cu privire la condițiile în care urma să

lucreze în străinătate. Cu toate că numita T.P. nu a recunoscut că ar fi practicat

prostituția în clubul din localitatea Candasmos, mijloacele de probă pe care le-am

analizat mai înainte dovedesc contrariul. în aceste condiții, s-a apreciat că atitudinea

comisivă a inculpatului C.V. este de natură să constituie recrutare pentru prostituție

în sensul cerut de art. 329 alin. (2) C. pen.; iar acțiunile inculpatului, cum ar

fi cele constând în faptul că a organizat plecarea în Spania, a suportat cheltuielile

pentru eliberarea pașaportului, a plătit transportul pe ruta Câmpia Turzii - Lleida,

s-a ocupat de cazarea acesteia în localitatea Candasmos; denotă tocmai acest lucru.

Pe cale de consecință,

raportat la cele două persoane, în sarcina inculpatului C.V. au fost reținute două

infracțiuni distincte, respectiv una de trafic de minori p