ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2229/2012

Deliberând asupra recursurilor de față,

Î

n baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 130 din 31 martie 2010 a Tribunalului Galați, au fost condamnați următorii inculpați:

- o pedeapsă principală de 6 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de constituie a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- o pedeapsă principală de 6 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- o pedeapsă principală de 12 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) tezele I și II din Legea nr. 678/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- o pedeapsă principală de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa de 12 ani și 6 luni închisoare, sporită la 14 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 163/2003 a Judecătoriei Galați și s-a dispus ca această pedeapsă să fie executată separat de pedeapsa de 14 ani închisoare, urmând ca în total, inculpatul S.M. să execute o pedeapsă principală de 17 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale.

- o pedeapsă principală de 6 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- o pedeapsă principală de 6 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- o pedeapsă principală de 11 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) tezele I și II din Legea nr. 678/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpatul S.B. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv pedeapsa de 11 ani și 6 luni, sporită la 13 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a revocat beneficiul grațierii condiționate pentru pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 733/2001 a Judecătoriei Galați.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 2 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 284/2003 a Judecătoriei Galați în pedepsele componente, respectiv:

- pedeapsa de 1 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 387/2001 a Judecătoriei Tecuci;

- pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 452/1999 a Judecătoriei Galați.

În baza disp. art. 36 alin. (2) în referire la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de 1 an și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 387/2001 a Judecătoriei Tecuci, și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 733/2001 a Judecătoriei Galați și s-a dispus ca, inculpatul S.B. (fost C.) să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 8 luni închisoare.

S-a menținut revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 452/1999 a Judecătoriei Galați, pedeapsă ce se va executa alături de pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare, în total inculpatul S.B. (fost C.) urmând să execute o pedeapsă de 3 ani și 2 luni închisoare.

În baza disp. art. 40 C. pen., s-a contopit pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare, stabilită mai sus, cu pedeapsa de 13 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) și e) C. pen. pe o durată de 6 ani, după executarea pedepsei închisorii, aplicate în prezenta cauză, și s-a dispus ca inculpatul S.B. (fost C.) să execute în final pedeapsa principală cea mai grea de 13 ani închisoare sporită la 13 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) și e) C. pen. pe o durată de 6 ani, după executarea pedepsei închisorii.

- o pedeapsă principală de 6 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- o pedeapsă principală de 5 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001;

- o pedeapsă principală de 12 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) tezele I și II din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpatul S.L.V. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv pedeapsa de 12 ani închisoare, sporită la 13 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale.

- o pedeapsă principală de 6 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- o pedeapsă principală de 6 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- o pedeapsă principală de 12 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) tezele I și II din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpatul S.J. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv pedeapsa de 12 ani închisoare, sporită la 13 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale.

- o pedeapsă principală de 6 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- o pedeapsă principală de 6 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și

(

2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- o pedeapsă principală de 12 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) tezele I și II din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpatul S.B. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv pedeapsa de 12 ani închisoare, sporită la 13 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și lit. e) C. pen. pe o durată de 6 ani după executarea pedepsei principale.

A fost condamnat inculpatul C.I. la următoarele pedepse:

- o pedeapsă principală de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- o pedeapsă principală de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001;

- o pedeapsă principală de 4 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 34 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. a) și art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpatul C.I. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv pedeapsa de 5 ani închisoare, sporită la 5 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (2) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (2) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.;

- o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) tezele I și II din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (2) și art. 76 alin. (1) lit. a) și alin. (3) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpata S.C. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa de 3 ani închisoare.

- o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.;

- o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpata S.R.E. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpaților S.M., S.B., S.L.V., S.J. și S.B. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen. și inculpaților C.I., S.C. și S.R.E. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 86

1

C. pen., pentru inculpatele S.C. și S.R.E., s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe durata termenelor de încercare prevăzute de art. 86

2

C. pen.

Potrivit art. 88 și art. 36 alin. (3) C. pen., au fost deduse din pedepsele aplicate durate reținerii ași arestării preventive și durata executată, astfel:

- pentru inculpatul S.M. durata executată cu începere de la data de 31 octombrie 2011 până la 23 noiembrie 2001 reținerea și arestarea preventivă cu începere de la 08 februarie 2007 și până la 30 ianuarie 2009;

- pentru inculpatul S.B. perioada executată cu începere de la data de 24 aprilie 2004 până la data de 10 mai 2005 și de la data de 18 iulie 2005 până la data de 21 august 2006 și arestarea provizorie și preventivă cu începere de la data de 18 iunie 2008 până la data de 30 ianuarie 2009;

- pentru inculpata S.J. reținerea și arestarea preventivă cu începere de la data de 08 februarie 2007 până la data de 22 ianuarie 2008;

- pentru inculpatul S.B. reținerea și arestarea preventivă cu începere de la data de 08 februarie 2007 până la data de 22 ianuarie 2008;

- pentru inculpatul C.I. reținerea și arestarea preventivă cu începere de la data de 08 februarie 2007 până la data de 23 mai 2008.

Pentru inculpații S.M., S.B. și C.I. a fost menținută măsura obligării de a nu părăsi localitatea, iar pentru inculpații S.J. și S.B. a fost menținută măsura obligării de a nu părăsi țara.

În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001, s-a dispus confiscarea următoarelor sume de bani:

- 48.200 euro, în echivalent RON la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, de la inculpatul C.I.;

- 500 euro, în echivalent RON la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, de la inculpata S.R.E. (fostă Z.);

- 54.000 euro, în echivalent RON la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, de la inculpatul S.L.V.;

- 7.000 euro, în echivalent RON la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, de la inculpatul S.B.;

- 86.333,33 euro, în echivalent RON la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, de la inculpatul S.M.;

- 73.333,33 euro, în echivalent RON la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, de la inculpata S.J.;

- 53.333,33 euro, în echivalent RON la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, de la inculpatul S.B.

Au fost menținute următoarele măsuri asigurătorii luate în cauză:

A. Sechestrul asigurător pentru blocarea tuturor conturilor în RON și valută, deschise la bănci, ale inculpaților S.M., S.L.V., C.B., S.B., S.J., C.I., S.R.E., dispus prin ordonanța nr. 42/D/P/2006 din 12 februarie 2007 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism – Biroul Teritorial Galați;

B. Sechestrul asigurător, dispus prin ordonanța nr. 42/D/P/2006 din 12 februarie 2007 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Biroul Teritorial Galați, asupra următoarelor bunuri ale inculpaților:

- asupra imobilului situat în Galați, aparținând inculpatului S.L.V.;

- asupra imobilului situat în Galați, aparținând inculpatului C.I.;

- asupra imobilului situat în Constanța, aparținând inculpatului C.I.;

- asupra imobilului situat în Galați, aparținând inculpaților S.B. și S.J.;

- asupra imobilului situat în Galați, aparținând inculpaților S.B. și S.J.;

- asupra imobilului situat în Galați, aparținând inculpaților S.B. și S.J.;

- asupra imobilului situat în Galați, aparținând inculpatului S.M.;

- asupra imobilului situat în Galați, aparținând inculpatului S.M.;

C. Sechestrul asigurător, dispus prin ordonanța nr. 42/D/P/2006 din 22 februarie 2007 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Biroul Teritorial Galați, asupra bijuteriilor din aur ridicate în cursul urmăririi penale de la martora R.I.R., inculpatul C.I., inculpata S.J. și numitul F.I., mai puțin cele pentru care s-a dispus restituirea prin încheierea de ședință din 03 aprilie 2008 și prin prezenta hotărâre;

D. Sechestrul asigurător, dispus prin ordonanța nr. 42/D/P/2006 din 21 februarie 2007 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Biroul Teritorial Galați, asupra următoarelor sume de bani:

- suma de 150 euro ridicată de la locuința inculpatului S.M.

- suma de 600 euro ridicată de la inculpatul S.B.

- suma de 121 euro ridicată de la inculpatul S.B.

E. Sechestrul asigurător, dispus prin ordonanța nr. 42/D/P/2006 din 04 mai 2007 a Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Biroul Teritorial Galați, asupra autoturismului marca Mercedes Benz E220, aparținând inculpatului S.L.V.

S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător, dispus prin ordonanța nr. 42/D/P/2006 din 12 februarie 2007 a Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Biroul Teritorial Galați asupra imobilului situat în Galați, aparținând inculpatei S.R.E. și numitului M.A.

În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata a câte 1.500 RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune, în acest sens, prima instanță a reținut, în fapt următoarele:

În perioada anilor 2002-2003 inculpații S.M., S.L.V. și C.B. (fost S.), frați, părinții acestora, inculpații S.B. și S.J., precum și alți doi membri ai familiei locuiau în imobilul situat în Galați, deținut cu chirie de inculpații S.B. și S.J. din fondul locativ de stat. Inculpați nu au ocupație, beneficiind de un nivel minim de educație.

În același cartier locuiau inculpata S.R.E. (fostă Z.) și cu frații acesteia - numiții F.l.M. și F.I., precum și inculpatul C.I., situație în care s-au cunoscut cu inculpații S.M., S.L.V. și S.B. (fost C.), devenind prieteni. Nici aceștia nu aveau vreo ocupație.

Întrucât inculpații și numiții trăiau în condiții modeste, în cursul anului 2002, au luat hotărârea infracțională de a obține sumele de bani necesare asigurării unui nivel de viață peste limita normalității prin racolarea de tinere pe care apoi să le exploateze în străinătate prin obligarea acestora la practicarea prostituției. Ca țară, țintă a traficului de ființe umane inculpații și numiții au ales Italia.

Pentru obținerea unor sume cât mai mari de bani aceștia s-au constituit într-un grup în care fiecare membru avea atribuții bine definite, însă pe parcursul timpului pentru maximizarea profiturilor și îndeplinirea scopului infracțional urmărit, aceștia își schimbau între ei rolurile.

Scopul grupului infracțional constituit din inculpații S.M., S.L.V., S.B. (fost C.), S.B., S.J., C.I., S.R.E. (fostă Z.) și numiții F.l.M. și F.I. era racolarea de tinere pe care le cazau în România până la obținerea documentelor de călătorie după care le transportau în Italia, unde le cazau în locuri anume stabilite și pregătite după care le exploatau prin obligarea acestora la practicarea prostituției.

Ca metodă de racolare a tinerelor, cea mai des întâlnită în cadrul grupului era aceea de abordare a tinerelor de către inculpații S.M., S.L.V., C.B., C.I. și de către numiții F.l.M. și F.I., cu care inițiau relații afective, aceștia pretinzând că doresc să aibă cu victimele relații serioase și de lungă durată. Inculpații acționau, în general, asupra unor tinere ce aveau probleme financiare ori familiale deosebite, situații în care acestea deveneau vulnerabile.

După aceea, inculpații și numiții se întâlneau în mod repetat cu victimele, iar în scurt timp începeau să pretindă că sunt îndrăgostiți de ele făcându-le chiar propuneri de căsătorie. Pe acest fond, inculpații și numiții le invitau pe tinerele racolate la locuințele lor, unde în scurt timp ajungeau să le cazeze.

În aceste circumstanțe, inculpații începeau manevrele de inducere în eroare a victimelor pe care le convingeau să plece în străinătate, unde urmau să fie exploatate. Au existat și situații în care membrii grupării au racolat tinere pe care apoi le-au convins să plece în străinătate prin promisiunea unor locuri de muncă bine plătite, pe care pretindeau că le puteau obține prin intermediul cunoștințelor ce le aveau.

Ca linie generală se remarcă faptul că toți membrii grupării le înfățișau victimelor posibilitatea obținerii unor câștiguri importante în străinătate.

În cadrul grupării, în timp ce o parte a membrilor se ocupa de racolarea de tinere, o altă parte se ocupa de cazarea acestora, în timp ce a treia parte se ocupa de primirea acestora în străinătate și de exploatarea lor.

Astfel, inculpații S.M., S.L.V., C.B., C.I. și pe numiții F.l.M. și F.I. se ocupau atât de racolarea victimelor pe teritoriul României, cât și de exploatarea acestora în străinătate, aceștia schimbându-și în mod succesiv rolurile.

Inculpații S.J. și S.B. se ocupau în special de cazarea tinerelor racolate de ceilalți membri ai grupării infracționale în locuințele pe care le dețineau, dar și de primirea și investirea banilor trimiși de membrii grupării din străinătate. Inițial, în mare parte tinerele au fost cazate de inculpații S.J. și S.B. în imobilul pe care îl dețineau în Galați. Au existat însă, și situații în care tinerele au fost cazate, de către inculpați, în alte imobile pe care inculpații le-au achiziționat ca urmare a activităților ilicite. Inculpata S.R.E. caza tinerele racolate de frații săi în imobilul din Galați, proprietate comună cu numitul M.A.

După arestarea în Italia a inculpatului S.B. (fost C.), inculpații S.J. și S.B. s-au deplasat la Roma, unde s-au ocupat în mod direct de exploatarea victimelor, supraveghindu-le la locurile de cazare, în timp ce practicau prostituția și colectând banii obținuți de acestea.

Se remarcă faptul că, în cadrul grupului infracțional organizat, din care au făcut parte toți inculpații și numiții menționați mai sus, aceștia acționau în cadrul a altor două grupuri mai mici, alcătuite după criterii familiale. Astfel, în cadrul grupării, pe de o parte exista grupul format din inculpații aparținând familiei S. compus de inculpații S.M., S.L.V., S.B. (fost C.), S.B. și S.J., la care a aderat ulterior și inculpata S.C. (fostă G.), iar pe de altă parte exista grupul format din membrii aparținând familiei F. compus din numiții F.I.M. și F.I. și inculpata S.R.E. (fostă Z.). Inculpatul C.I. și-a desfășurat activitatea în cadrul întregii grupări, acesta ajutându-i în desfășurarea activităților ilicite atât pe membrii familiei S., cât și pe membrii familiei F.

După racolarea și cazarea în România, victimele erau transportate în Italia, la Roma, unde erau preluate de membrii grupării care le cazau, după care le obligau să se prostitueze.

În vederea realizării unui control efectiv al victimelor în timp ce acestea practicau prostituția, inculpații își racolau din rândul tinerelor ce se prostituau în folosul lor pe cele ce puteau fi controlate mai ușor cărora le delegau responsabilitatea de: a le primi pe unele dintre tinere, de a le caza, de a exercita presiuni psihice pentru a accepta să se prostitueze și în final de a le supraveghea pe acestea în timp ce se prostituau și de a lua de la acestea banii obținuți. În această modalitate inculpații au acționat asupra și împreună cu inculpata S.C. (fostă G.). Astfel de tinere, care se prostituau la rândul lor în folosul grupării infracționale din care făceau parte, purtau denumirea generică de „baze”. În general aceste „baze” aveau o relație mai apropiată cu membrii grupării, fiind concubinele ori chiar soțiile acestora.

La Roma, gruparea infracțională și-a stabilit aria de activitate în cartierul Termini, victimele fiind obligate să se prostitueze în anumite locuri speciale, controlate de membrii grupării denumite „posturi”. Astfel de posturi controlate de membrii grupării erau situate pe următoarele străzi ale Romei: Via Salaria, Via Cristofore Columbo și Via Tiburtina.

Principalul mod în care tinerele erau obligate să practice prostituția era acela al racolării clienților în „posture”, relațiile sexuale fiind practicate în autoturisme. Această modalitate de practicare a prostituției era denumită „la stradă”.

În perioada anilor 2003-2007, membrii grupării au acționat asupra unui număr relativ ridicat de victime, activitatea infracțională desfășurată asupra acestora fiind următoarea:

În cursul lunii octombrie 2003, inculpatul i-a propus martorei să îl însoțească în Italia, unde acesta pretindea că are mai mulți prieteni care l-ar putea ajuta să-și găsească un loc de muncă. Totodată, inculpatul s-a oferit să-i plătească martorei toate taxele necesare pentru obținerea pașaportului și inclusiv prețul transportului până în Italia. Fiind prietenă cu inculpatul, martora a fost de acord cu propunerea acestuia de a pleca în Italia.

La data de 21 ianuarie 2003, martora a obținut pașaportul, în aceeași zi fiind condusă de inculpatul S.L.V. la o agenție de turism pentru a pleca în Italia. Cu puțin timp înainte de plecare, inculpatul a început să-i spună că în Italia trebuia să practice prostituția, iar din banii obținuți trebuia să-i achite datoria reprezentând cheltuielile efectuate pentru obținerea pașaportului și a biletului de transport, iar ulterior să împartă în mod egal cu acesta banii obținuți din practicarea prostituției.

Martora a acceptat situația propusă de inculpat, în aceeași zi părăsind România cu un mijloc de transport al unei agenții de turism. În Italia, martora a fost așteptată de inculpatul S.B. (fost C.), care a condus-o într-un apartament închiriat în care se mai aflau cazate alte trei tinere, A., A. și N.

Martora M.A. a început să practice prostituția la stradă, în intervalul orar 15,00-22,00, percepând un tarif de 30 euro/raport sexual.

Toți banii obținuți erau strânși de inculpatul C.B. care îi trimitea în țară prin intermediul serviciilor de transfer monetar. Pe perioada cât s-a prostituat, martora M.A. a cunoscut mai multe tinere care se prostituau în folosul membrilor grupării infracționale, atât pentru membrii familiei S., cât și pentru inculpatul C.I.

Martora s-a întâlnit cu martora S.A., care se prostitua pentru inculpatul C.I., aflând că tot pentru acesta se mai prostitua A. și l.

Din planșele foto, martora M.A., a recunoscut-o pe inculpata S.C. (fostă G.), care se prostitua pentru inculpatul S.M.

Realizând că fusese indusă în eroare de inculpați cu privire la modalitatea de împărțire a banilor obținuți din practicarea prostituției, în jurul datei de 8 martie 2004, cu ajutorul unui cetățean italian, martora a reușit să fugă de sub influența grupării infracționale.

În acest interval de timp, martora a obținut din practicarea prostituției, suma de 4.000 euro, bani însușiți în mod integral de către inculpatul S.B. (fost C.).

Martora a realizat că inculpatul S.B. (fost C.) se ocupa de rețea în Italia, iar inculpații S.M. și S.L.V. se ocupau cu racolarea fetelor din țară și le trimiteau în Italia.

1

alin. (5) C. proc. pen., s-a dispus introducerea în cauză a datelor privind identitatea reală constatând că se numește S.A.M. și este născută la data de... 1985.

Martora îl cunoștea din cartierul în care locuiește pe inculpatul C.I., știind că are tinere în Italia care practicau prostituția în folosul său.

În toamna anului 2003, cel mai probabil după cea împlinit vârsta de 18 ani (având în vedere declarația dată în fața instanței, precum și faptul că și-a scos singură pașaportul, iar prima perioadă în care s-a prostituat a fost noiembrie 2003-ianuarie 2004), martora S.A.M. l-a contactat pe inculpatul C.I. cerându-i să o ajute să meargă în Italia pentru a practica prostituția „la stradă”, urmând ca sumele obținute din această activitate să fie împărțite în mod egal.

Ulterior, prin luna noiembrie 2003, martora S.A.M. a plecat spre Italia, ajungând la Roma unde a fost așteptată de D.C.A. și condusă la un hotel unde s-a cazat. Ulterior, D.C.A. a instruit-o cu privire la modul de acostare al clienților și tarifele aplicate conducând-o în „postul” deținut de inculpatul C.I., pe Via Salaria, din Roma, unde fetele care practicau prostituția în folosul acestuia își racolau clienții.

Martora S.A.M. a început să practice prostituția „la stradă” împreună cu A. din luna noiembrie 2003 până în luna ianuarie 2004, câștigând în medie 400 de euro pe zi. În acest interval de timp martora S.A.M. a obținut aproximativ 20.000 euro, jumătate din bani, 10.000 euro, fiind dați inculpatului C.I.

În perioadă în care martora S.A.M. se afla la Roma practicând prostituția, în aceeași locație, a sosit și martora R.I.R., care, la rândul său, a început să se prostitueze în folosul inculpatului C.I.

La începutul anului 2004, martora S.A.M. a revenit în România unde s-a întâlnit cu inculpatul C.I. care i-a propus să plece din nou la Roma unde să practice prostituția în aceleași condiții.

Aceasta a fost de acord cu propunerea inculpatului, astfel că în cursul lunii februarie 2004 aceasta a plecat din nou la Roma unde s-a întâlnit cu martora R.I.R. și cu D.C.A., toate trei prostituându-se în folosul inculpatului C.I., în „posturile” deținute de acesta pe Via Salaria și Via Tiburtina din Roma.

Întrucât inculpatul C.I. era în țară martorele S.A.M. și R.I.R. îi dădeau jumătate din banii obținuți martorei D.C.A. care îi trimitea în țară inculpatului C.I., prin intermediul serviciilor de transfer monetar.

Martora S.A.M. a practicat prostituția timp de aproximativ patru luni, perioadă în care obținea, în medie, 400 euro pe zi. În acest interval, martora a obținut din practicarea prostituției suma de 25.000 euro din care 12.500 i-au fost dați inculpatului C.I.

În acest interval de timp, martora S.A.M. a cunoscut-o și pe martora M.R.L. care practica prostituția „la stradă” tot în folosul inculpatului C.I., aceasta fiind cazată de inculpat în alt hotel.

În vara anului 2004, martora a revenit în România unde a stat aproximativ o săptămână, după care a plecat din nou la Roma, unde a continuat să se prostitueze în folosul inculpatului C.I. timp de aproximativ o lună, însă nu i-a mai dat bani întrucât aceste fusese arestat de poliția italiană. Ulterior, martora a cunoscut un cetățean italian împreună cu care a început o relație de concubinaj, rupând orice legătură cu inculpatul.

Inculpatul i-a cunoscut și pe părinții martorei M.R.L., astfel că relațiile dintre aceștia au început să se bazeze pe încredere. Ulterior, inculpatul i-a propus martorei să meargă în Italia, unde urma să lucreze în calitate de damă de companie într-un bar alături de surorile sale, spunându-i că în această modalitate putea obține câștiguri substanțiale.

Martora i-a spus inculpatului că în Italia nu dorea să se prostitueze, acesta asigurând-o că nu se putea pune problema de așa ceva. Aceleași asigurări le-a primit și mama victimei. Având în vedere susținerile inculpatului, martora a fost de acord să meargă să lucreze în Italia.

În acest scop, martora și-a obținut pașaportul cu ajutorul material al familiei sale contactându-l ulterior pe inculpat, care se afla în Italia. Inculpatul a îndrumat-o pe martoră să-l contacteze pe numitul E.C., care în acea perioadă efectua transport internațional de persoane pe relația România-Italia, urmând ca acesta să o transporte în Italia.

Martora a plecat din țară pe data de 20 iulie 2004, urmând indicațiile inculpatului, fiind transportată în Italia, la Roma.

Aceasta a fost așteptată în gara Termini din Roma de inculpatul C.I., care a plătit numitului E.C. suma de 230 euro, reprezentând contravaloarea transportului martorei, primind de la acesta pașaportul victimei.

Odată cu victima M.R.L. în Roma au mai fost aduse alte două tinere, cărora inculpatul le-a plătit transportul la destinație, fapt perceput în mod nemijlocit de victimă.

După preluarea victimei și a celor două tinere, inculpatul s-a deplasat cu acestea la un hotel din apropierea gării Termini. Aici inculpatul le-a cazat pe cele două tinere, continuându-și apoi deplasarea însoțit de martora M.R.L. spre un alt hotel. Pe drum, martora l-a întrebat pe inculpat care este statutul celor două tinere, acesta răspunzându-i că acestea urmau să practice prostituția „la stradă” în folosul său. Inculpatul s-a cazat împreună cu martora M.R.L. într-o cameră dintr-un alt hotel. Aceasta a observat momentul în care inculpatul a ascuns pașaportul său și al celor două tinere în camera în care erau cazați.

După vreo două zile inculpatul C.I. i-a adus martorei în camera de hotel articole vestimentare specifice activității de prostituție, comunicându-i acesteia că urmează să iasă „la stradă” pentru a practica prostituția.

Martora a refuzat să practice prostituția, fapt pentru care cei doi s-au certat, inculpatul a agresat-o fizic, după care a lăsat-o închisă în camera de hotel-locuință. Precizez că între timp martora M.R.L. aflase că inculpatul C.I. avea o relație cu D.C.A., acesta fiind un al doilea motiv pentru care s-au certat.

Ulterior, inculpatul a revenit în camera de hotel, cerându-i din nou martorei să practice prostituția și spunându-i totodată că dacă îi va plăti suma de 1.500 euro o va lăsa să plece în România. Având în vedere că nu avea bani și acte asupra sa, cât și faptul că inculpatul o agresase, martora a fost nevoită să accepte să practice prostituția, conform indicațiilor inculpatului. Acesta i-a spus că „la stradă” urma să se întâlnească cu o fată pe nume A., care avea să o învețe ce avea de făcut.

Martora M.R.L. a fost condusă de inculpatul C.I. într-o stație de taxi din apropierea gării Termini, unde s-au întâlnit cu numita A., pe care martora a recunoscut-o ca fiind S.A., fostă colegă de școală. Aceasta a condus-o pe martoră într-un anume loc în care prostituatele acostau clienții, denumit în argou „post”, loc controlat de inculpatul C.I.

Martora a început să practice prostituția alături de numita S.A., acostând clienții „la stradă”, cu care întreținea raporturi sexuale contra sumei de 30 euro/raport sexual. Acestea se prostituau în intervalul orar 22,00-04,00, după care se deplasau cu taxiul în gara Termini, unde erau așteptate de inculpatul C.I. Acesta lua toți banii obținuți de martora M.R.L. din practicarea prostituției, în același timp primind și jumătate din banii obținuți de numita S.A.

După ce s-a prostituat 2 zile martora s-a hotărât să fugă de sub influența inculpatului, contactându-l pe martorul D.F. pentru a o ajuta. Profitând de faptul că inculpatul lipsea din camera în care erau cazați, martora a luat pașaportul său și al celorlalte fete împreună cu care fusese adusă în Italia, precum și o sumă de bani din locul în care erau ascunse.

Intâlnindu-se cu martorul D.F., martora M.R.L. i-a spus că s-a certat cu prietenul său. Aceasta a stat vreo 2 zile la locuința martorul D.F. după care, pe data de 01 august 2004 a revenit în România cu o cursă aeriană, povestindu-le părinților cele întâmplate.

Inculpatul a contactat-o telefonic pe martoră, proferând amenințări la adresa ei și a familiei, pentru a o determina să nu-l denunțe și să restituie pașapoartele celor două tinere. Printr-un intermediar, martora a trimis în Italia pașapoartele celor două tinere pe care le-a luat din cameră cu ocazia plecării sale, iar ulterior a rupt orice relație cu inculpatul.

În cele 2 zile în care s-a prostituat martora M.R.L. a obținut aproximativ 700 euro, bani care au fost luați integral de inculpatul C.I.

Conform metodei sale de racolare, inculpatul S.M. s-a împrietenit cu martora A.M., ocazie care aceasta a aflat de la inculpat că exploatează mai multe tinere în Italia, acestea practicând prostituția în folosul lui și al familiei sale.

Inculpatul S.M. i-a propus martorei A.M., cu ocazia întâlnirilor ulterioare ca la rândul ei să meargă în Italia unde să practice prostituția, asigurând-o că din banii obținuți, el va cumpăra o locuință în care urmau să locuiască împreună, având în vedere că între timp deveniseră prieteni apropiați. În realizarea scopului infracțional inculpatul i-a spus că în Italia va fi cu inculpata S.C. (fostă G.) despre care i-a spus că este sora sa.

La acel moment martora A.M. era minoră, având împlinită vârsta de 17 ani, fapt care l-a făcut cunoscut inculpaților. Întrucât avea mari probleme financiare, martora a acceptat propunerea inculpatului, având în vedere și faptul că acesta pretindea că o iubește și că va investi toți banii obținuți în achiziționarea unui imobil necesar traiului în comun.

Pe data de 13 februarie 2004, inculpatul S.M., a condus-o pe martoră la o agenție de turism situată în municipiului Galați, unde a îmbarcat-o într-un mijloc de transport cu destinația Roma, Italia. Cheltuielile de transport au fost suportate de inculpatul S.M.

La sosirea în gara Termini din Roma, martora A.M. a fost așteptată de inculpatul C.B. care a condus-o la un hotel unde a cazat-o împreună cu inculpata S.C. (fostă G.), aceasta din urmă având rolul de a o supraveghea.

Inculpata

S.C.

(fostă G) a instruit-o pe martora A.M. cu privire la modul de racolare a clienților și la tarifele practicate, aceasta achiziționându-i martorei și obiecte vestimentare specifice activității de prostituție și aducându-i la cunoștință că urmau să practice prostituția în intervalul orar 22,00-04,00.

Martora a început să practice prostituția împreună cu inculpata S.C. (fostă G.), predând, în primele zile de la sosire, banii obținuți inculpatului C.B. Ulterior, banii obținuți de martora A.M. din practicarea prostituția erau strânși de inculpata S.C. (fostă G.) care îi trimitea în România inculpatului S.M. prin intermediul serviciilor de transfer monetar.

Martora a perceput în mod nemijlocit că în același hotel se aflau și alte tinere care erau exploatate de membrii grupului infracțional, toate tinerele, inclusiv ea, fiind supravegheate de inculpații S.B. și S.J. Aceștia, pe lângă activitatea de supraveghere a tinerelor ce practicau prostituția se ocupau și de colectarea banilor obținuți din această activitate pe care, apoi o expediau în țară, fie prin intermediul serviciilor de transfer monetar, fie prin intermediul șoferilor mijloacelor de transport ce efectuau curse internaționale.

Martora a perceput în mod direct și faptul că și inculpata S.C. (fostă G.) se ocupa de supravegherea fetelor care erau racolate de inculpatul S.M., aceasta având printre atribuții și strângerea banilor obținuți de acestea din practicarea prostituției.

În același hotel, în camere alăturate se aflau cazate alte tinere, respectiv A., A., I., care practicau prostituția în folosul inculpatului C.I.

Pe parcursul perioadei cât s-a prostituat în folosul membrilor grupului infracțional, martora a observat faptul că membrii familiei S. colaborau îndeaproape cu numiții F.l.M. și F.I., cât și cu inculpatul C.I., în realizarea scopului infracțional comun, respectiv acela al exploatării prin obligarea la practicarea prostituției a tinerelor racolate în România.

La un moment dat, între membrii familiei S. pe de o parte, și membrii familiei F. și inculpatul C.I., pe de altă parte, a intervenit un diferend legat de împărțirea locurilor în care tinerele erau exploatate, denumite „posturi”, diferend finalizat prin numeroase altercații atât între membrii grupului, cât și între tinerele exploatate de aceștia.

Constatând că este exploatată de inculpatul S.M., care o mințise în privința calității pe care i-o atribuise inculpatei S.C. (fostă G.), aceea de soră, în cursul lunii iulie 2004, martora A.M. i-a spus inculpatei S.J. că nu mai dorește să practice prostituția, aceasta din urmă încercând să o convingă inclusiv prin proferarea de amenințări.

Cu toate acestea, martora A.M. a fugit de sub influența membrilor grupului infracțional, rămânând pentru o perioadă în Italia, până la depistarea sa de către autoritățile italiene, care au returnat-o în România, la data de 23 octombrie 2004. Ulterior fugii sale, martora l-a contactat telefonic pe inculpatul S.M., cerându-i să-i dea o parte din banii obținuți din practicarea prostituției, însă acesta a refuzat-o.

Martora A.M., a obținut în intervalul în care a practicat prostituția suma de 90.000 euro, bani care au fost însușiți de membrii grupării infracționale, în special de inculpații S.M., S.B. și S.J.

Întrucât că martora avea mari dificultăți financiare, având în întreținere și un copil minor, a fost de acord cu propunerea sus-numitului, motiv pentru care acesta a condus-o în municipiul Galați, unde i-a făcut cunoștință cu inculpatul S.M.

Inculpatul S.M., a transportat-o pe martoră la locuința sa din municipiul Galați, unde a cazat-o până a doua zi. În acest imobil, se mai aflau și inculpații S.B. și S.J. precum și alte trei tinere, martora remarcând pe una dintre acestea ca fiind numită G.

Martora a fost cazată pentru o noapte în imobilul sus-menționat, iar a doua zi, a fost condusă de inculpata S.J., și numitul Ș.R. la o agenție de turism, fiind îmbarcată într-un autocar ce efectua transport internațional pe relația Galați-Roma. Cei doi i-au comunicat martorei că la destinație va fi așteptată de inculpatul S.B. (fost C.), plătindu-i toate cheltuielile ocazionate de transport.

Martora a părăsit România la data de 7 aprilie 2004, ulterior ajungând în gara Termini din Roma, unde a fost așteptată de inculpatul S.B. (fost C.), care era însoțit de încă doi indivizi, B.B. și V.C. Aceștia au condus-o pe martoră până în localitatea Bologna, cazând-o într-un imobil în care locuiau alte trei tinere.

În cauză nu se poate reține că martora H.M.I. ar fi fost așteptată în Italia și transportată la hotel și de inculpatul C.I., având în vedere declarația martorei în faza de judecată, când a arătat că nu a fost așteptată în Italia de acesta, întrucât nu l-a cunoscut până atunci (la momentul audierii în fața instanței) pe inculpatul C.I., susținere care se coroborează cu declarațiile inculpatului C.I. și martorului B.S.B.

După ce a cazat-o, inculpatul S.B. (fost C.) i-a luat pașaportul martorei motivând că se află mai în siguranță asupra lui. A doua zi, inculpatul C.B. s-a deplasat în locuința unde se afla cazată martora H.M.I., spunându-i că trebuie să practice prostituția la stradă. Martora a refuzat inițial să practice prostituția, însă inculpatul C.B. i-a replicat că până nu-i va restitui toți banii pe care îi cheltuise cu aducerea ei în Italia, nu-i va restitui pașaportul turistic.

Având în vedere circumstanțele în care se afla, respectiv fără documente de identitate, fără bani și într-o țară străină, martora H.M.I. a fost nevoită să accepte să practice prostituția conform indicațiilor date de C.B. Aceasta a fost instruită de o tânără împreună cu care era cazată, pe nume A., cu privire la modul de racolare a clienților și tarifele practicate.

Aceasta a început să practice prostituția la stradă, având în medie circa 15-20 de clienți pe seară, toți banii obținuți fiind colectați de numitul F.I. care îi preda ulterior inculpatului C.B.

Menționez că martora era obligată să practice prostituția indiferent de starea de sănătate, chiar și în perioada ciclului menstrual. În acest sens, este relevantă situația în care inculpatul C.B. a lovit-o pe martora H.M.I., inclusiv cu capul de ciment, întrucât aceasta refuzase să iasă „la stradă” într-o perioadă în care era bolnavă.

După aproximativ două săptămâni, pentru maximizarea profitului, martora H.M.I. a fost transferată în Roma, fiind cazată împreună cu celelalte tinere aduse de la Bologna, într-un apartament. În scurt timp, martora le-a cunoscut și pe tinerele care practicau prostituția în folosul inculpatului C.I., respectiv: A., I., A.

Martora a continuat să fie exploatată de membrii grupării infracționale în Roma, fiind obligată să practice prostituția pe Via Cristofor Columb, Via Salaria și Via Tiburtina din Roma.

După circa 3 săptămâni de la sosirea martorei în Italia, inculpatul C.B. a fost reținut de autoritățile italiene situație în care, la scurt timp a venit în Italia inculpata S.J., care l-a înlocuit pe inculpatul sus-menționat, ocupându-se de supravegherea fetelor, de colectarea banilor obținuți de acestea din practicarea prostituției și expedierea lor în România prin intermediul serviciilor de transfer monetar.

Martora a perceput în mod nemijlocit faptul că inculpații și numiții acționau în cadrul unui grup infracțional organizat, aceștia împărțindu-și atribuțiile de racolare, transport, cazare și exploatare a victimelor.

Martora a practicat prostituția în folosul membrilor grupului infracțional până în cursul lunii decembrie 2004, când a fost reținută de autoritățile italiene cu ocazia unei razii, fiind returnată în România la data de 21 decembrie 2004.

În acest interval, martora H.M.I. a obținut din practicarea prostituției suma totală de 70.000 euro, însușită integral de gruparea infracțională, în special de inculpații S.M., S.B. și S.J.

Având în vedere relația dintre cei doi, martora a fost cazată la locuința deținută inculpații S.B. și S.J. în Galați, unde l-a cunoscut și pe inculpatul S.L.V. Inculpatul i-a spus martorei că trebuie să obțină bani pentru a-și putea cumpăra un imobil în care să trăiască împreună, sens în care urma să plece în Italia.

În imobil inculpatul S.M. mai avea cazată o altă tânără, G., minoră, despre care i-a spus că urmează să meargă în Italia unde trebuia să practice prostituția.

Martora P.D. a auzit când inculpatul S.M. discuta la telefon cu fetele care practicau prostituția în folosul său în Italia.

În cursul lunii iulie 2004 inculpatul S.M. i-a spus martorei P.D. că trebuia să plece în Italia, unde urma să fie așteptată de un prieten de-al său, numitul F.I.

Inculpatul S.M. a transportat-o pe martoră la sediul unei firme ce efectua transport internațional de persoane, îmbarcând-o într-un mijloc de transport cu destinația Roma.

În gara Termini din Roma, martora P.D. a fost așteptată de numitul F.I., care a condus-o la hotelul B., în care erau cazați și inculpații S.J. și S.B. Martora a fost cazată într-o cameră cu alte trei fete, inculpata S.J. deposedând-o de pașaport.

În prima seară, inculpata S.J. i-a spus că urmează să iasă „la stradă” unde să practice prostituția. Martora a refuzat inițial să practice prostituția, însă la scurt timp a fost sunată de inculpatul S.M. care i-a cerut să asculte dispozițiile inculpatei S.J. Neavând altă opțiune și având în vedere că se afla fără mijloace de subzistență și documente de identitate într-o țară străină, martora a fost nevoită să înceapă să prac