ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1451/2010

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 266 din 12 octombrie 2009, Tribunalul Mehedinți a respins, ca nefondată, cererea formulată de revizuentul F.N., prin care a solicitat revizuirea Sentinței penale nr. 375 din 21 noiembrie 2007 a aceleiași instanțe, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 31 din 25 februarie 2008 a Curții de Apel Craiova. S-a reținut, în esență, că motivele invocate de revizuent care a susținut că este nevinovat, dorind să propună probe noi în apărare și a solicitat reducerea pedepsei - nu se încadrează în nici unul dintre cazurile limitativ și expres prevăzute de dispozițiile art. 394 alin. (1) C. proc. pen., probele noi nefiind incluse în ipoteza prevăzută de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc.

pen. De asemenea, s-a reținut că nici solicitarea reducerii pedepsei, din cauza vârstei sau stării de boală a revizuentului nu poate constitui motiv de revizuire a unei hotărâri penale intrată în autoritate de lucru judecat. Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 14 din 22 ianuarie 2010, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul condamnat. Împotriva acestei decizii, revizuentul a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia și reducerea pedepsei aplicate. Recursul nu este fondat. Din examinarea lucrărilor și actelor dosarului, rezultă, că dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen. nu sunt incidente în cauză și nu impun revizuirea sentinței penale atacate.

Din economia textului de lege sus-menționat, rezultă că hotărârile penale definitive pot fi supuse revizuirii, dacă sunt întrunite cumulativ condițiile expres prevăzute de lege: faptele și împrejurările noi descoperite să nu fi fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și, respectiv, condiția ca aceste fapte și împrejurări noi să fi condus la o soluție diametral opusă celei pronunțate, în situația în care ar fi fost cunoscute de instanțe. Or, împrejurările invocate de revizuent nu pot fi considerate împrejurări noi, care să impună revizuirea sentinței atacate, întrucât au fost avute în vedere de instanțe, în cursul cercetării judecătorești, în condiții de publicitate, oralitate, nemijlocire și contradictorialitate.

De altfel, criticile invocate de revizuent constituie apărări de fond, care au putut fi invocate în toate fazele procesului penal și echivalează cu o solicitare de suplimentare a probatoriului administrat în cursul cercetării judecătorești, aceasta fiind inadmisibilă în calea extraordinară de atac a revizuirii. Pentru aceste considerente, urmează ca recursul revizuentului condamnat F.N. să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurentul revizuent F.N. împotriva Sentinței penale nr. 14 din 22 ianuarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 aprilie 2010.