ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84510)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84510) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Infracțiuni privind protecția persoanelor încadrate în muncă.

Nedepunerea de către angajator a contribuției la bugetul asigurărilor sociale

de sănătate. Abrogarea normei de incriminare. Dezincriminare

Prin abrogarea art. 20 din Legea nr. 130/1999, potrivit Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 23/2003, intrată în vigoare la 14 aprilie 2003, nu a fost

dezincriminată nedepunerea de către angajator, în termen de 15 zile, în

conturile stabilite, a sumelor încasate de la salariați cu titlu de contribuție

datorată către sistemul public de asigurări sociale, către bugetul asigurărilor

pentru șomaj ori către bugetul asigurărilor sociale de sănătate, deoarece

această faptă este prevăzută în art. 280 din Codul muncii, adoptat prin Legea

nr. 53/2003 care a intrat în vigoare la 1 martie 2003.

Secția penală, decizia nr. 3439 din 22 iunie

2004

Prin sentința penală nr. 414 din 1 aprilie 2003, Judecătoria Cluj-Napoca a

condamnat pe inculpatul N.A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art.

20 din Legea nr. 130/1999.

Instanța a reținut că, în perioada septembrie 1999 - decembrie 2001,

inculpatul, administrator și asociat unic al societății comerciale N.P., a

reținut de la angajații săi sume de bani reprezentând contribuția datorată

pentru asigurările sociale de sănătate și nu le-a depus în conturile stabilite

potrivit reglementărilor în vigoare.

Tribunalul Cluj, prin decizia penală nr. 326 din 23 iunie 2003, a respins

apelul declarat de inculpat.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală nr. 576 din 23 septembrie 2003, a

admis recursul inculpatului și, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art.

10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului cu privire

la săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 20 din Legea nr. 130/1999, cu

motivarea că fapta a fost dezincriminată, deoarece art. IV din O. U. G. nr.

23/2003 a abrogat art. 20 din Legea nr. 130/1999.

Recursul în anulare declarat în cauză, cu motivarea că instanța de recurs, în

mod greșit a achitat pe inculpat, iar prima instanță și instanța de apel au

pronunțat hotărâri greșite sub aspectul încadrării juridice, este fondat.

Potrivit art. 20 din Legea nr. 130/1999, încasarea de către angajator de la

salariați a contribuției datorate, potrivit legii, pentru pensia suplimentară,

a contribuției de 1% datorate Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, precum

și a contribuției datorate pentru asigurările sociale de sănătate și

nedepunerea acestora în termen de 15 zile în conturile stabilite potrivit

reglementărilor în vigoare, constituie infracțiune și se pedepsește cu

închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă.

Conform art. 280 din Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003, intrat în

vigoare la 1 martie 2003, nedepunerea de către angajator, în termen de 15 zile,

în conturile stabilite, a sumelor încasate de la salariați cu titlu de

contribuție datorată către sistemul public de asigurări sociale, către bugetul

asigurărilor pentru șomaj ori către bugetul asigurărilor sociale de sănătate

constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu

amendă.

Prin art. IV din O. U. G. nr. 23/2003 au fost abrogate prevederile art. 20 din

Legea nr. 130/1999.

Prin urmare, de la intrarea în vigoare, la 1 martie 2003, a Codului muncii și

până la 14 aprilie 2003, când a intrat în vigoare O. U. G. nr. 23/2003, aceeași

faptă era incriminată în două acte normative diferite, astfel că abrogarea art.

20 din Legea nr. 130/1999 nu a operat o dezincriminare a faptei, care a rămas

sancționată potrivit art. 280 din Codul muncii.

Mai mult, O. U. G. nr. 23/2003 a fost respinsă prin Legea nr. 553/2003,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 20 decembrie

2003, ceea ce nu însemnă că fapta este incriminată în prezent atât în art. 20

din Legea nr. 130/1999, cât și în art. 280 din Codul muncii, întrucât prin art.

298 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 sunt abrogate orice alte dispoziții

contrare, deci și art. 20 din Legea nr. 130/1999.

În speță, instanța de recurs trebuia să constate că fapta săvârșită de inculpat

este prevăzută de legea penală și să îl condamne în baza noului act normativ în

care fapta este incriminată, și anume conform art. 280 din Codul muncii.

În consecință, recursul în anulare a fost admis.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-06-02
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2913/2010
se aplică la venitul brut. Instanța de recurs a constatat că societatea reclamantă nu a inclus în veniturile salariale brute și sumele primite de angajați cu titlu de prime de asigurare, la care să aplice apoi cota legală a contribuției băn
ÎCCJ 2009-11-23
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5276/2009
U.G. nr. 150/2002, privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, potrivit cărora baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă veniturile din salarii supuse impozitului pe ven
ÎCCJ 2008-02-14
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 581/2008
ând contribuția de asigurări sociale datorate de angajator în sumă de 1.182.571,50 RON la care au fost calculate accesorii prin decizia de impunere din 13 decembrie 2005, se susține că aceasta reprezenta obligația de plată la data de 31 dec
ÎCCJ 2004-04-29
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1656/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul municipiului București, secția a V-a civilă și de contencios administrativ, la 27 iunie 2002 sub nr. 1132/CA/2002
ÎCCJ 2004-03-10
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1030/2004
confirmată în acest sens în carnetul de muncă, de către Camera de Muncă Cluj, reclamanta fiind patron al unei societăți comerciale. S-a mai constatat de Curtea de apel, prin hotărârea atacată, că reclamanta nu a făcut nici dovada plății con
Sursă