ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 816/2012

Ședința publică de la 21

februarie 2012

Asupra

contestației în anulare de față

;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Înalta

Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 2768 din 22 septembrie 2011, a

constatat nul recursul declarat de reclamanta

F.G. în urma aplicării prevederilor art.

302

1

lit. c) C. proc. civ., care obligă părțile să argumenteze în

fapt și în drept motivele de nelegalitate invocate în recurs, neîndeplinirea

acestei dispoziții fiind supusă sancțiunii nulității.

Împotriva

acestei decizii a formulat contestație în anulare

F.G. întemeiată pe

dispozițiile art. 318 C. proc. civ.

În

argumentarea motivului invocat contestatoarea susține că motivarea recursului a

fost trimisă cu taxa aferentă conform citării, care a ajuns cu întârziere

datorită problemelor de sănătate, conform dispozițiilor art. 304 pct. 9 și 10

asupra căruia nu s-a pronunțat și nu s-au cercetat dovezile administrate ce

erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.

Pentru

aceste motive a solicitat admiterea contestației în anulare, redeschiderea

judecății dosarului nr. 2898/30/2010 și anularea sumelor false emise în

facturi.

Contestația

în anulare este nefondată.

Motivul

prevăzut de art. 318 C. proc. civ., dezvoltat de contestatoare vizează două

situații: a) când dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este

rezultatul unei greșeli materiale, b) când instanța respingând recursul său

admițându-l numai în parte „a omis din greșeală să cerceteze vreunul din

motivele de casare”.

Rezumând

susținerile contestatoarei, în raport de motivul de contestație invocat,

conform căreia instanța de recurs nu a analizat motivele de recurs invocate, va

fi înlăturat, întrucât soluția Înaltei Curți prin care s-a constatat nulitatea

recursului a avut în vedere prevederile art. 302

1

lit. c) C. proc.

civ.

Prin urmare

nu se poate reține că „dezlegarea dată” este rezultatul unei greșeli materiale

sau că există omisiune. În condițiile în care contestația în anulare nu

constituie un mijloc de reformare a deciziei pronunțată de instanța de recurs

nici celelalte motive prin care s-au reluat argumentele de fond care au fost

prezentate Înaltei Curți drept motive de recurs nu vor fi reținute întrucât soluția

nu a vizat o astfel de analiză de vreme ce s-a aplicat sancțiunea prevăzută de

art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., pentru nerespectarea dispozițiilor

legale referitoare la condițiile promovării recursului.

În

realitate, prin argumentele aduse în susținerea motivului de contestație în

anulare prevăzut de art. 318 C. proc. civ., contestatoarea urmărește examinarea

recursului, solicitând în alte cuvinte să se treacă peste nulitatea constată ca

urmare a neîndeplinirii cerințelor legale de promovare și susținere a căii de

atac extraordinare a recursului.

Așa

fiind, contestația în anulare va fi respinsă.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația

în anulare formulată de contestatoarea F.G. împotriva deciziei nr. 2768 din 22

septembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 februarie 2012.