ÎCCJ, decizie (scj.ro #83658)

Răspundere contractuală. Condiții

Dacă în contractul de executare de lucrări

nu

s-a prevăzut  obligația de remediere a deficiențelor  într-un anumit

termen iar beneficiara a recepționat lucrarea fără obiecțiuni, nu se poate

reține răspunderea contractuală pentru  executarea necorespunzătoare a

obligațiilor asumate, întrucât s-ar încălca dispozițiile art.969 C.civ.

Secția

comercială, decizia nr.595 din 1 februarie 2002

Prin sentința civilă nr.801 din 5 iulie 1999 Tribunalul Iași a admis acțiunea

reclamantei SC „C” SA Iași  împotriva pârâtei SC „I.P.” SRL, în sensul

obligării acesteia la restituirea sumei încasate cu titlu de contravaloare

pentru lucrările executate, reținând că deși lucrarea a fost garantată timp de

10 ani, și în cunoștință de cauză cu privire la deficiențele de ordin calitativ

apărute, executantul nu a procedat la remedierile de rigoare, lucrarea fiind în

întregime compromisă, astfel că pârâta este singura răspunzătoare de

neîndeplinirea obligațiilor asumate prin convenția intervenită.

În susținerea motivelor de apel pârâta a arătat că reclamanta a avut o conduită

culpabilă în onorarea obligațiilor contractuale, constând în folosirea

necorespunzătoare a suprafețelor ce au făcut obiectul contractului, în

contradicție cu instrucțiunile prescrise, iar constatarea deficiențelor s-a

făcut de o firmă concurentă, fără a avea autorizația necesară.

Curtea de Apel Iași, Secția comercială, prin decizia civilă nr.22 din 25

februarie 2000 a respins apelul ca nefondat având în vedere concluziile

raportului de expertiză, reținând că defecțiunile constatate nu puteau fi

consecința efectuării unor eventuale reparații la coșurile de fum de către

beneficiară și nici a vibrațiilor cauzate de ventilatoare, iar prin adresa

nr.208 din 7 octombrie 1999, pârâta s-a angajat să remedieze defecțiunile

apărute ulterior,  dar a refuzat să se prezinte la constatarea acestora.

Împotriva soluției instanței de apel, pârâta a declarat recurs, susținând că în

mod eronat instanțele au dispus restituirea sumelor ce reprezintă

contravaloarea prestațiilor executate, atâta timp cât și-a îndeplinit obligațiile

contractuale, iar lucrarea a fost  recepționată de beneficiar, fără

obiecțiuni.

De asemenea, a mai  precizat că nu s-a făcut dovada prejudiciului pretins,

și nu au fost îndeplinite condițiile răspunderii contractuale cu atât mai mult

cu cât contractul încheiat nu prevede obligația de remediere a defecțiunilor

într-un anumit termen.

Recursul este fondat.

Instanțele au reținut răspunderea contractuală a pârâtei privind executarea

necorespunzătoare a obligațiilor asumate , respectiv a lucrărilor de acoperire

a suprafeței unui obiectiv cu poliuretan.

Potrivit art.969 C.civ., convențiile încheiate au putere de lege pentru părțile

contractante, iar pentru a se stabili răspunderea contractuală se impune

îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, să existe un prejudiciu cauzat

de neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale,

să existe un fapt prejudiciabil, să existe o relație de la cauză la efect , să

existe o culpă a debitorului.

Din probele administrate a rezultat, că din suprafața de 858 mp executată și

recepționată fără obiecțiuni la data de 4 august 1998, s-a deteriorat ulterior

o suprafață de numai 5%, stabilită prin raportul de expertiză, iar instanța de

apel, încălcând dreptul la apărare al pârâtei, nu a acordat termen în vederea

formulării de obiecțiuni, iar constatarea făcută de o firmă concurentă nu poate

fi apreciată ca fiind efectuată în condiții legale de opozabilitate și fără

părtinire.

Pe de altă parte, din înscrisurile noi depuse în susținerea recursului, rezultă

că deficiențele au fost remediate după notifiarea beneficiarei de a se face

plata conform celor stabilite în art.4 din contractul încheiat la

valoarea dolarului din data decontării lucrărilor.

Din cuprinsul contractului însă, nu a rezultat că pârâta avea obligația de

remediere a defecțiunilor într-un anumit termen.

Totodată, instanțele care au dispus la restituirea contravalorii prestațiilor efectuate,

fără a dispune  repunerea părților în situația anterioară, au făcut o

aplicare greșită a dispozițiilor art.969, 970 C.civ.

În consecință, în baza art.312 C.proc.civ., recursul a fost admis și decizia

recurată a fost modificată potrivit art.296 C.proc.civ., cu admiterea apelului

și schimbarea sentinței civile, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.