ÎCCJ, decizie (scj.ro #83319)

Rolul activ al

instanței. Accepțiune

Rolul activ nu înseamnă, așa cum a evidențiat și jurisprudența,

încălcarea principiului disponibilității în procesul civil, deoarece obligația

de a-și proba apărările revine reclamantului, în condițiile dispozițiilor

art.1169 din Codul civil, instanța neputând să se substituie voinței părților,

judecătorul fiind însă obligat să descopere adevărul și să dea părților, în

egală măsură, îndrumare în apărarea drepturilor și intereselor legitime.

Înalta Curte de Casație

și Justiție Secția comercială decizia nr.3559 din 27 noiembrie 2008)

Tribunalul Maramureș –

Secția Comercială de Contencios Administrativ și Fiscal prin sentința civilă

nr.299/27 februarie

2006 a

admis excepția de necompetență teritorială invocată de pârâta SC

C.P. SRL și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de

reclamanta SC G. BD SRL și a cererii reconvenționale formulate de

pârâta-reclamantă SC C.P. SRL în favoarea Tribunalului București, având în

vedere că cererile privitoare la obligațiile comerciale atrag competența

instanței de la domiciliul pârâtului, precum și a instanței locului unde

obligația a luat naștere sau cea a locului plății, devenind aplicabile

dispozițiile art.5, 7 și 10 din Codul de procedură civilă.

Tribunalul București –

Secția a VI-a Comercială prin sentința comercială nr.6314/9 mai

2007 a

admis acțiunea formulată de reclamanta-pârâtă SC

G. BD SRL în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC C.P. SRL în sensul că a obligat

pârâta-reclamantă SC C.P. SRL la plata sumei reprezentând echivalentul în lei a

contravalorii mărfii livrate, precum și la plata dobânzii legale calculate de

la data scadenței fiecărei facturi și până la plata efectivă a debitului.

A fost respinsă cererea

reconvențională astfel cum a fost modificată, ca neîntemeiată.

Instanța de fond a

reținut, că în baza raporturilor contractuale de comision existente între

părți, pârâta-reclamantă deși a primit de la comitentă produsele ce urmau a fi

exportate și a procedat la vânzarea lor către partenerul extern, încasând

prețul acestora, nu a procedat la efectuarea plății către reclamantă, în

conformitate cu obligația instituită prin art.8 din contractul de comision

încheiat între părți.

Curtea de Apel București

– Secția a V-a Comercială prin decizia comercială nr.562/19 noiembrie

2007 a

respins ca nefondat apelul declarat de apelanta

SC C.P. SRL împotriva sentinței comerciale nr.6314/9 mai 2007 pronunțată de

Tribunalul București – Secția a VI-a Comercială.

Împotriva deciziei

comerciale nr.562/19 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București –

Secția a V-a Comercială a promovat recurs pârâta SC C.P. SRL, care a criticat

această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând în baza art.304 pct.9 din

Codul de procedură civilă admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în

sensul admiterii apelului și a trimiterii cauzei pentru rejudecarea fondului,

privind cererea reconvențională.

În dezvoltarea motivelor

de recurs s-a susținut că instanța nu a dat dovadă de rol activ, a nesocotit

dispozițiile art.129 pct.5 din Codul de procedură civilă și nu a administrat o

probă care era de natură a legitima pretenția ce a format obiectul cererii

reconvenționale.

Recursul este nefondat.

Este adevărat că,

potrivit art.129 pct.5 din Codul de procedură civilă, judecătorii au

îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice

greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și

prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri legale și

temeinice. Mai mult, ei pot ordona administrarea probelor pe care le consideră

necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Nu se poate reține că a

fost încălcat principiul rolului activ al instanței, deoarece au fost puse în

discuția părților toate excepțiile invocate, a fost respectat principiul

contradictorialității și al dreptului la apărare, au fost depuse la dosar acte,

întâmpinări și acordate termene pentru a se lua cunoștință de fiecare parte de

conținutul lor, interogatorii, cerere reconvențională și note scrise.

Rolul activ nu înseamnă,

așa cum a evidențiat jurisprudența, încălcarea principiului disponibilității în

procesul civil, deoarece obligația de a-și proba apărările revine

reclamantului, în condițiile dispozițiilor art.1169 din Codul civil, instanța

neputând să se substituie voinței părților, judecătorul fiind însă obligat să

descopere adevărul și să dea părților, în egală măsură, îndrumare în apărarea

drepturilor și intereselor legitime.

Mai

mult, art.6 pct.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului consacră, într-o

largă accepție, asigurarea și recunoașterea, aplicarea universală și efectivă a

obligației de a fi respectate drepturile omului, prin aceea că orice persoană

are dreptul de judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen

rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială,

instituită de lege care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor

sale cu caracter civil. În soluționarea cauzei, instanța de apel a dovedit pe

deplin că a respectat cu rigurozitate spiritul european al echității juridice,

ținând cont de toate garanțiile conferite privitoare atât la exercitarea

dreptului la apărare, contradictorialitate și al egalității armelor în procesul

civil.