ÎCCJ, decizie (scj.ro #83284)

Condițiile în care recunoașterea dreptului produce efecte juridice Având în vedere că pentru a produce efecte juridice recunoașterea trebuie să fie făcută înainte de împlinirea termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de art.3 din actul normativ sus menționat rezultă că aceasta nu are relevanță asupra pretențiilor formulate de reclamantă în afara termenului de prescripție. (Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr . 2496 din 19 septembrie 2008) Prin sentința civilă nr.1236/E din 6 iulie 2007 a Tribunalului Iași – Secția comercială s-a admis excepția invocată din oficiu de instanță privind prescripția dreptului la acțiune al reclamantei cu privire la suma în litigiu reprezentând facturi restante utilități pentru perioada ianuarie 2001 – septembrie 2002. S-a respins ca fiind prescrisă acțiunea formulată de reclamanta C.N.C.F.

C.F.R. SA în contradictoriu cu pârâtul C.I.M.C.M. A fost admisă în parte acțiunea reclamantei și s-a dispus rezilierea contractelor de închiriere, a contractului de furnizare utilități și a contractului cadru de prestări servicii și evacuarea pârâtului din spațiile ce fac obiectul contractelor de închiriere. Pârâtul a fost obligat la plata sumei reprezentând contravaloare facturi chirie restantă, facturi restante utilități și penalități și s-a respins cererea reclamantei privind reactualizarea sumelor solicitate în raport cu rata inflației până la data plății efective. Apelurile declarate de reclamantă și pârât împotriva acestei sentințe au fost respinse prin decizia nr.113 din 19 noiembrie 2007 a Curții de Apel Iași – Secția comercială.

Împotriva acestei decizii reclamanta și pârâtul au declarat recurs în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă. (...) Recursul reclamantei nu este fondat. Potrivit art.16 lit.a din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția . În speță, pârâtul a recunoscut prin procesul verbal de conciliere din 6 septembrie 2005 numai debitul în suma indicată, aspect ce a fost avut în vedere de instanța de apel atunci când a stabilit că pentru suma reprezentând facturi restante la utilități pe perioada ianuarie 2001 – septembrie 2002 a intervenit prescripția dreptului la acțiune conform art.3 din Decretul nr.167/1958.

Având în vedere că pentru a produce efecte juridice recunoașterea trebuie să fie făcută înainte de împlinirea termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de art.3 din actul normativ sus menționat rezultă că aceasta nu are relevanță asupra pretențiilor formulate de reclamantă în afara termenului de prescripție.