ÎCCJ, decizie (scj.ro #85151)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85151) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Excepție de nelegalitate. Succesiunea în timp a actelor
normative. Admisibilitate.
Legea nr.29/1990
Legea nr.554/2004
,
art.4 alin.(1), art.27
Potrivit art.4 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ, nr.554/2004,
legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul
unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
În speță, instanța de recurs a reținut că, deși cererea de chemare în judecată
a fost introdusă anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004, această împrejurare
nu este de natură a face aplicabile, în privința excepției de nelegalitate,
dispozițiile Legii nr.29/1990 privind contenciosul administrativ.
S-a considerat, astfel, că este admisibilă
excepția de nelegalitate ridicată în baza art.4 alin.(1) din Legea nr.554/2004,
apreciindu-se că art.27 din această lege se referă la acțiunile aflate pe rolul
instanțelor, iar nu la excepțiile de nelegalitate, iar, pe de altă parte, Legea
nr.29/1990 nici nu prevede posibilitatea ca instanța de contencios administrativ
să soluționeze excepția de nelegalitate a unui act administrativ invocată
într-o cauză de altă natură - civilă, penală etc..
I.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal,
decizia nr.4262 din 15 august 2005
Prin acțiunea înregistrată la data de 21 septembrie 2004 și precizată ulterior,
reclamanții Z.V., H.G.D., N.G. și V.Z. au chemat în judecată Ministerul
Apărării Naționale (M.Ap.N.), solicitând obligarea acestuia la emiterea
deciziei de recalculare a pensiilor de serviciu și suplimentară, precum și la
plata unor daune cominatorii.
Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale,
contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 31 mai 2005, în
baza art.4 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ, nr.554/2004,
raportat la art.3 din Codul de procedură civilă, a sesizat Curtea de Apel
București în vederea judecării excepției de nelegalitate a H.G. nr.1188/2001 și
Ordinului ministrului apărării naționale nr. M-116/2002 și a suspendat
judecarea cauzei până la soluționarea acesteia.
Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,
prin sentința civilă nr.1338 din 13 iulie 2005, a respins ca neîntemeiată
excepția de nelegalitate formulată de reclamanți, reținând, în esență, că
actele normative atacate nu încalcă dispoziții ale Legii nr.164/2001, iar
excluderea de la recalcularea pensiei a anumitor elemente nu ține de analizarea
pe calea excepției de nelegalitate, ci de fondul cauzei, unde se vor administra
probe pentru fiecare reclamant.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, reclamanții,
susținând că, în mod greșit, s-a reținut că în cauză sunt aplicabile
dispozițiile Legii nr.554/2004, iar nu cele ale Legii nr.29/1990 și că
dispozițiile H.G. nr.1188/2001, ale H.G.nr.1294/2001 și ale Ordinului
ministrului apărării naționale M-166/2002 sunt nelegale și neconstituționale,
fiind contrare și deciziei nr.87/1999 a Curții Constituționale.
Recursul este nefondat.
Astfel, conform dispozițiilor art.4 alin.(1) din Legea nr.554/2004, intrată în
vigoare la 30 de zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial al
României, Partea I, respectiv 7 decembrie 2004, legalitatea unui act
administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe
cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde
soluționarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată, instanța de
contencios administrativ competentă, suspendând cauza.
În speță, se constată că s-a procedat în sensul textului de lege mai sus
arătat, iar recurenții - reclamanți care, de altfel, au invocat chiar ei
excepția de nelegalitate nu au atacat încheierea prin care s-a procedat în
sensul dispozițiilor art.4 alin.(1) din Legea nr.554/2004.
Faptul că acțiunea privind recalcularea pensiei a fost înregistrată înainte de
intrarea în vigoare a dispozițiilor Legii nr.554/2004 nu este de natură a face
aplicabile dispozițiile Legii nr.29/1990 întrucât, pe de o parte, la data
invocării excepției de nelegalitate erau aplicabile dispozițiile Legii
nr.554/2004, iar, pe de altă parte, dispozițiile art.27 din Legea nr.554/2004
se referă la acțiunile aflate pe rolul instanțelor, iar nu la excepțiile de
nelegalitate.
De altfel, Legea nr.29/1990 nici nu prevedea posibilitatea ca instanța de
contencios administrativ să soluționeze excepția de nelegalitate a unui act
administrativ invocată într-o cauză de altă natură (civilă, penală, etc.).
Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța a aplicat
corect legea, având în vedere succesiunea în timp a actelor normative, reținând
corect incidența noii legi în soluționarea excepției de nelegalitate.
Pe fondul cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată de asemenea că
soluția adoptată de Curtea de Apel București este corectă. Aceasta întrucât, analizând
dispozițiile H.G.nr.294/2001, ale H.G.nr.1188/2001, precum și ale Ordinului
ministrului apărării naționale M-166/2002, nu se constată încălcări ale Legii
nr.164/2001 privind pensiile militare, în principal ale art.1, 2, 3 și 79 din
această lege.
Existența unor elemente de diferențiere între categoriile de pensii și
pensionari nu echivalează cu un tratament discriminatoriu decât în măsura în
care, astfel cum s-a reținut într-adevăr și prin decizia nr.87/1999 a Curții
Constituționale, s-ar crea diferențieri între categorii de cetățeni „aflați în
aceeași situație”. Or, în cauză nu se pot reține aspectele invocate pe calea
excepției de nelegalitate, ci ca fiind chestiuni ce țin de fondul cauzei,
astfel cum corect a reținut și instanța a cărei sentință este atacată.
De altfel, această soluție nu contravine nici deciziei nr.37/1993 a Curții
Constituționale în ale cărei considerente se reține că neconstituționalitatea
unui act administrativ nu reprezintă altceva decât o formă agravată de
ilegalitate.
Se va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.