ÎCCJ, decizie (scj.ro #82656)

Proprietate trecută fără titlu la stat. Restituirea prin echivalent, conform Legii nr.10/2001 Prin răspunsul la notificarea ce i s-a adresat în baza art.21 din Legea nr.10/2001, deținătorul este obligat să facă o ofertă concretă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului în sensul prevăzut în art.24 al aceleiași legi, iar nu să se limiteze a prevede, în dispoziția dată, că se poate opta pentru forma de restituire prin echivalent. Secția civilă, decizia nr.2529 din 11 iunie 2003 La data de 7 august 2001, reclamanții I.I.G. și I.I.I. au chemat în judecată pe pârâții Primăria comunei Topolog, județul Tulcea, reprezentată prin primar și Consiliul Local al comunei Topolog, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, în temeiul Legii nr.10/2001, să fie obligați ca, în schimbul locuinței bunicului lor I.T., decedat în anul 1950, preluată de stat abuziv în anul 1951 odată cu celelalte imobile proprietatea tatălui lor I.T.I.

decedat în anul 1963 și a căror restituirea în natură nu este posibilă, să li se restituie prin echivalent în compensare cu alte bunuri, respectiv imobilul proprietatea pârâților, închiriat reclamanților, amplasat pe terenul intravilan, sola 33, parcela 908, proprietatea acestora. Totodată, reclamanții au cerut să li se restituie în proprietate terenul pe care este amplasat imobilul pârâților, în suprafață de 207 mp, reținut când s-a emis Ordinul Prefectului județului Tulcea nr.57/19.06.1995 în baza Legii nr.18/1991, prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra curții și grădinii casei în suprafață de 2871,56 mp, mai puțin suprafața de 207 mp.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că, în calitate de moștenitori legali ai defuncților lor bunic și tată, proprietari ai clădirii reprezentând presa de ulei și ai clădirii pentru locuit, înregistrate în evidența Întreprinderii „Flamura Roșie” Hârșova în anul 1951 „fără a avea decizie sau orice alt act de proprietate”, la data de 03.04.2001 au notificat Primăria Topolog, în baza dispozițiilor Legii nr.10/2001, cerând ca, în schimbul imobilelor preluate abuziv de stat și ulterior demolate, să li se restituie, prin echivalent, construcția proprietatea pârâților care le-a fost închiriată în anul 1992 și, totodată, să li se restituie în natură terenul pe care aceasta este amplasată, în suprafață de 207 mp, pentru care li s-a refuzat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991.

Până la sesizarea instanței, au precizat reclamanții, Primăria Topolog nu le-a dat nici un răspuns. În cursul procesului, primarul comunei Topolog a emis dispoziția nr.78 din 6 noiembrie 2001, prin care a respins cererea reclamanților cu motivarea că imobilul face parte din domeniul public și că persoanele îndreptățite pot opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent. Tribunalul Tulcea, prin sentința civilă nr.985 din 3 iunie 2002, a respins cererea formulată de reclamanți, cu motivarea că imobilul face parte din domeniul public, conform Hotărârii nr.9/09.07.2001 a Consiliului Local al comunei Topolog, pe care reclamanții nu au atacat-o pe calea contenciosului administrativ, iar în ceea ce privește terenul aferent construcției în suprafață de 207 mp, reclamanții nu au produs dovezi din care să rezulte întinderea și delimitarea acestei suprafețe.

Hotărârea primei instanțe a fost menținută de Curtea de Apel Constanța, secția civilă, care, prin decizia nr.115/C din 15 octombrie 2002, a respins apelul declarat de reclamanți. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a invocat lipsa titlului reclamanților asupra terenului și apartenența construcției la domeniul public, față de care „este interzisă dobândirea imobilului în condițiile Legii nr.10/2001”, conform art.11 lit.a din Legea nr.213/1998. Împotriva deciziei instanței de apel reclamanții au declarat recurs, solicitând casarea acesteia și admiterea contestației.

În motivare, recurenții susțin că nu sunt incidente în cauză dispozițiile din Legea nr.213/1998, invocate de instanța de apel, întrucât imobilul în litigiu nu se regăsește în categoria de bunuri ce alcătuiesc domeniul public local al comunelor, potrivit art.III pct.1-10 din Lista-Anexă, în speță fiind vorba de o magazie ce le-a fost închiriată în anul 1992 și pe care ei au amenajat-o ca locuință, cu avizul Primăriei. Cât privește terenul, recurenții invocă înscrisurile depuse în dovedirea acțiunii subliniind că tocmai în delimitarea și dovedirea întinderii acestuia au depus Ordinul Prefectului nr.57/1995 și schița anexă, întocmită de cel mai competent organism, Consiliul județean Tulcea, Direcția Urbanism, Amenajarea Teritoriului.

Recursul este întemeiat, pentru considerentele ce se vor reda. Potrivit art.23 alin.1 din Legea nr.10/2001, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art.22, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie, sau, după caz, dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură. În cauză, unitatea deținătoare, notificată la data de 3 aprilie 2001, nu s-a conformat dispoziției legale citate decât după sesizarea instanței, lăsând Consiliului Local Topolog posibilitatea includerii imobilului în lista celor considerate ca făcând parte din domeniul public (măsură luată după mai mult de 180 de zile de la data notificării), pentru ca apoi, după 7 luni de la această dată, să respingă cererea de restituire formulată de persoanele îndreptățite invocând tocmai apartenența bunului la domeniul public.

Pe de altă parte, în conformitate cu art.24 alin.1 din Legea 10/2001, dacă restituirea în natură nu este aprobată sau nu este posibilă, după caz, deținătorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art.23 alin.1, să facă persoanei îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzător valorii imobilului. În considerarea celor ce preced, observând că mențiunea făcută în Dispoziția nr.78/06.11.2001, emisă de primarul comunei Topolog, potrivit căreia persoanele îndreptățite „pot opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent”, nu echivalează cu „oferta de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului”, astfel cum dispune legea, s-a impus admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei la același tribunal.

În rejudecare, tribunalul va solicita persoanei juridice notificate să facă oferta de restituire prin echivalent în una din modalitățile prevăzute de lege, iar în cazul în care se va opta pentru despăgubiri, să se stabilească valoarea imobilului printr-o expertiză de specialitate.