ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5794/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prima instanță. a) Cererea de chemare în judecată. La data de 04 februarie 2011, reclamanții D.I. și P.G. au chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pentru a fi obligată să evalueze imobilele ce provin de la autoarea P.E., să emită decizie privind titlul de despăgubire la valoare actualizată și pentru a fi obligată la plata daunelor cominatorii, precum și la cheltuieli de judecată. În motivare, reclamanții au susținut că, prin Dispoziția Primarului Comunei Milcoiu nr. 85 din 06 iunie 2006, s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilele clădiri, ce au aparținut autoarei P.E., dosarul fiind înaintat pârâtei în cursul anului 2006, fără a fi evaluat și fără a se emite titlu de valoare, deși au făcut numeroase reveniri.

b) Întâmpinarea formulată în cauză. Pârâta a formulat întâmpinare, invocând excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 85/2006, emisă de Primăria Comunei Milcoiu, cu motivarea că, moara cu zbalțuri, preluată de stat a fost demolată, în urma inundațiilor intervenite în anul 1975, nefăcând obiectul măsurilor reparatorii. Primăria Comunei Milcoiu a stabilit în mod greșit măsuri reparatorii și de aceea, i-a trimis dosarul spre reanalizarea dispoziției pronunțate. A apreciat că, acordarea daunelor cominatorii este inadmisibilă, întrucât nu a fost emisă decizie reprezentând titlu de despăgubire pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 580 2 C. proc. civ., nefiind emis deci titlu executoriu. c) Sentința și considerentele primei instanței.

Prin Sentința nr. 196 din 9 martie 2011, Curtea de Apel Pitești, a admis acțiunea formulată de reclamanții D.I. și P.G., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și a obligat-o pe aceasta să emită decizie pentru imobilele ce fac obiectul Dispoziției nr. 85 din 6 iunie 2006, precum și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 lei. Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că deși de la data învestirii sale și până în prezent, au trecut mai mulți ani, pârâta nu s-a conformat dispozițiilor legale, susținând că a retransmis dosarul Primăriei Comunei Milcoiu pentru a fi completat, în condițiile în care, trebuia să solicite completarea acestuia cu actele necesare într-un termen rezonabil, inclusiv de la reclamanți.

Faptul că, nu s-ar cuveni acordarea despăgubirilor pentru imobilul moară care s-a demolat, nu poate constitui un motiv pentru nesoluționarea dosarului, întrucât obligația sa este de a se pronunța asupra drepturilor părților, putând deci respinge sau admite în parte sau integral, urmând ca părțile nemulțumite să conteste soluția. Refuzul pârâtei este nejustificat și de natură să vatăme părțile în drepturile și interesele lor legitime, prin nesoluționarea cererii în termenul legal. În ceea ce privește excepția de nelegalitate a acestei decizii, instanța a apreciat-o ca fiind o simplă apărare, întrucât nu a fost motivată, nu s-au indicat textele de lege încălcate și nu s-a definit calitatea procesuală a părților cu care înțelege să se judece.

2. Instanța de recurs. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a) Motivele de recurs. În motivele de recurs s-a susținut că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției de nelegalitate a Dispoziției nr. 85/2006, precum și asupra cererii de chemare în garanție. S-a arătat că instanța de fond s-a pronunțat pe altceva decât s-a cerut, în sensul că a fost obligată aceasta să emită decizie de admitere sau respingere pentru imobilele ce fac obiectul notificării, deși s-a solicitat evaluarea imobilelor și emiterea titlurilor de despăgubire. b) Întâmpinarea formulată în cauză. Reclamanta-intimată D.I. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului.

c) Analiza motivelor de recurs. Înalta Curte, examinând motivele de recurs, acțiunea și legislația aplicabilă, reține: Cu privire la excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 85/2006 Prin întâmpinare, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a invocat excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 85/2006 (f.20, dosar fond). Excepția invocată nu a fost analizată de instanța de fond, care în considerentele hotărârii a arătat că a apreciat-o ca o simplă apărare, întrucât nu a fost motivată, nu s-au indicat textele de legale încălcate și nu s-a definit calitatea procesuală a părților. Modul de abordare a cererii este greșit, după cum vom explica mai jos. Excepția de nelegalitate este concepută ca un mijloc de apărare prin care partea interesată poate contesta legalitatea unui act administrativ de care partea adversă înțelege să se prevaleze pentru a-și valorifica un drept.

Soluționarea excepției de nelegalitate este reglementată în art. 4 din Legea nr. 554/2004. Astfel, instanța în fața căreia se ridică excepția, verifică dacă aceasta vizează un act administrativ și dacă de acel act depinde soluționarea cauzei, urmând a pronunța o încheiere de admitere sau respingere a cererii de sesizare a instanței de contencios administrativ competente să soluționeze excepția. În cauza prezentă, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestei cereri, în sensul admiterii sau respingerii cererii de sesizare a instanței competente, astfel cum prevăd dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004. În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, se constată că o astfel de cerere s-a formulat în fața instanței de fond, după pronunțare, astfel că nu a format obiectul cercetării judiciare.

Cu privire la soluția pe fond. Prin hotărârea supusă prezentei analize, instanța de fond s-a pronunțat asupra unor lucruri necerute de reclamanți. Astfel, reclamanții au cerut să fie obligată pârâta să evalueze imobilele pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri și să emită decizia privind titlurile de despăgubire. Din dispozitivul sentinței atacate, explicat prin considerente, se constată că prima instanță a avut în vedere obligarea pârâtei să soluționeze dosarul prin admitere în tot sau în parte sau prin respingerea cererii. Înalta Curte precizează că potrivit art. 13 alin. (1) lit. a) Titlul VIII din Legea nr. 247/2005, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor emite decizii referitoare la acordarea de titluri de despăgubiri.

Legea nr. 247/2005 reglementează în detaliu atribuțiile și competențele Comisiei, respectiv analizarea dosarelor în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură, apoi urmează evaluarea și emiterea deciziilor reprezentând titlul de despăgubire. În vederea emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire este necesar a se depune întreaga documentație, acte în care se descriu imobilele, etc. Ori, în speța de față instanța de fond a pronunțat o soluție lipsită de fundament juridic fără a se ține seama de competențele și atribuțiile legale ale Comisiei, arătate mai sus. De asemenea, instanța a acordat altceva decât s-a cerut, deci nu s-a pronunțat asupra obiectului cererii de chemare în judecată, care a avut ca obiect obligarea pârâtei să emită decizia privind titlurile de despăgubire.

d) Soluția instanței de recurs. În baza art. 312 C. proc. civ. recursul se va admite și se va casa sentinței primei instanțe cu trimitere pentru rejudecare. În rejudecare, instanța de fond se va pronunța asupra cererii de sesizare a instanței de contencios administrativ cu privire la excepția de nelegalitate a Dispoziției nr. 85/2006, va verifica dacă acest act se înscrie în categoria actelor administrative supuse controlului de legalitate la instanța de contencios administrativ. De asemenea, instanța de fond se va pronunța asupra cererii de chemare în garanție. Pe fond, se va solicita documentația care a stat la baza notificării actelor de descriere a imobilelor etc. și se va pronunța numai în limitele în care a fost sesizată, respectiv dacă sunt întrunite condițiile pentru obligarea pârâtei la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva Sentinței civilă nr. 196/F-Cont din 9 martie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2011.