ÎCCJ, decizie (scj.ro #83471)

Concilierea directă prealabilă . Condiții Nerespectarea unora din prevederile art.720 C.proc . civ . nu atrage automat nulitatea concilierii ci numai dacă partea dovedește o vătămare. ( Secția comercială , decizia nr.348 din 26 ianuarie 2005) Prin sentința civilă nr.142 din 13 decembrie 2002 a Curții de Apel București s- a admis excepția prematurității acțiunii și s-a respins ca prematur formulată acțiunea reclamantei SC G. SA București împotriva pârâtei SC S. SA. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile a concilierii directe , prevăzută de art.720 1 C. proc. civ ., și înscrisul depus de reclamantă pentru a dovedi realizarea acestei proceduri nu întrunește condițiile de fond și formă cerute de textul menționat . Împotriva acestei hotărâri , reclamanta , invocând în drept prevederile art.304 pct.8 și 9 și art.304 1 C. proc.

civ ., a declarat recurs, arătând că instanța a interpretat greșit actul de voință al părților rezultând din notificarea adresată pârâtei și răspunsul acesteia , când ele fac dovada deplină a încercării de conciliere . De asemenea , a susținut că instanța a aplicat greșit prevederile art.109 alin .( 2) și art.720 1 C.proc.civ . întrucât prevederile privind efectuarea concilierii prealabile sunt obligatorii , în schimb termenele , condițiile , locul , mijloacele și modalitățile de manifestare a voinței părților , cât și conținutul concret al înscrisurilor sunt recomandate de art.720 1 începând cu alin .(2) și nu reprezintă condiții cerute imperios de lege . Recursul este fondat. Instanța de fond, în mod greșit, a admis excepția prematurității acțiunii (excepție ridicată din oficiu de instanță abia la al șaselea termen de judecată) și a respins acțiunea pentru neefectuarea procedurii prealabile a concilierii directe prevăzută de art.710 1 C. proc.

civ. Chiar din probele anexate de reclamantă la acțiunea sa rezultă îndeplinirea de către reclamantă a procedurii prealabile cerută de art.720 1 C. proc. civ. Prin adresă, reclamanta, invocând prevederile Codului de procedură civilă, cap.XIV art.720, o notifică pe pârâtă să-i comunice recunoașterea obligației de plată a sumei pretinse în instanță și îi cere să dispună efectuarea plății către creditori din proprie inițiativă.Astfel, în cuprinsul adresei, reclamanta îi comunică pârâtei pretențiile sale și temeiul lor legal, conform art.720 1 alin.(2) C. proc. civ. Este adevărat că adresa în cauză nu îndeplinește toate condițiile prevăzute de art.720 1 C. proc. civ. și că, în primul rând, lipsește o invitație formală, expresă la conciliere.

Pe de altă parte, nerespectarea unora din prevederile art.720 1 C. proc. civ. nu atrage automat nulitatea concilierii ci numai dacă partea dovedește o vătămare. Dacă demersul reclamantei ar fi rămas fără rezultat sau pârâta ar fi invocat și dovedit o vătămare, s-ar fi putut pune cu temei problema neîndeplinirii procedurii prealabile. Dar pârâta nu numai că nu invocă vătămarea dar nici nu invocă neefectuarea concilierii prealabile pentru a paraliza acțiunea reclamantei, excepția fiind invocată din oficiu de către instanță. Pârâta a răspuns cu adresa din 26 noiembrie 2001, comunicând că se află într-o situație fortuită în care plata datoriilor, inclusiv a celei ce face obiectul cauzei, depinde de programul impus de guvern.

Deci, pârâta nu numai că nu ignoră demersul reclamantei, nici nu solicită o conciliere directă și nici nu neagă datoria ci dimpotrivă, recunoaște datoria – așa cum o făcuse și anterior – și îi comunică reclamantei că aceasta va fi plătită potrivit unui plan de eșalonare. În condițiile arătate și având în vedere demersurile ambelor părți precum și relațiile dintre ele (coparticipante pârâte față de S. M. L. în procesul arbitral) ar fi excesiv de rigidă o interpretare în sensul că nu s-a realizat încercarea de conciliere prevăzută de art.720 1 C. proc. civ. pentru a se putea promova acțiunea . Apreciind că în cauză a fost îndeplinită procedura prealabilă prevăzută de art.720 1 C.proc.civ., ICCJ a admis recursul și a casat hotărârea atacată.

Având în vedere că instanța de fond a soluționat cauza pe excepție, fără a intra în cercetarea fondului iar, pe de altă parte, că în prezent competența materială sau de atribuțiune în soluționarea prezentei cauze, în raport cu valoarea obiectului ei, revine tribunalului, sentința a fost casată și cauza a fost trimisă pentru soluționare Tribunalului București.