ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84810)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84810) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Cariera judecătorilor și

procurorilor. Cerere de valorificare a rezultatului obținut la concursul de

promovare în funcția de execuție formulată pentru un post pentru care s-a

formulat și o cerere de transfer. Stabilirea priorității.

Legea

nr. 317/2004, art. 29 alin. (7)

Cuprins pe materii: Drept

administrativ

Indice alfabetic:            Cerere

de transfer

Concurs de promovare în funcția de execuție. Valorificare

rezultat

CSM. Hotărâre a Plenului

Grad profesional

Judecător

Principiul

qui prior tempore potior jure

Procuror

În

virtutea principiului qui prior tempore potior jure, concursul dintre două

cereri formulate pentru același post – una de valorificare a rezultatului

obținut la concursul de promovare în funcția de execuție aferentă respectivului

post iar una de transfer – va fi soluționat în favoarea cererii de transfer,

având în vedere faptul că titularul acestei din urmă cereri are dobândit gradul

profesional aferent respectivului post, anterior momentului la care s-a născut

vocația titularului celei de a doua cereri de a-și valorifica rezultatul

obținut la concursul de promovare.

Decizia

nr. 1778 din 3 aprilie 2012

Prin

Hotărârea nr.949 din 4 noiembrie 2010

,

Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a respins contestația formulată de petenta NLS, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Y, împotriva Hotărârii nr.340 din

30 octombrie 2010 a Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al

Magistraturii, ca neîntemeiată.

În motivarea

hotărârii,  Plenul  Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, în

esență,  că atât cererea de transfer formulată de petenta ACS, cât și cererea

de valorificare formulată de petenta NL, au fost supuse analizei în ședința

Secției pentru procurori, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Y unde exista

un post de execuție vacant.

Totodată, a apreciat

ca fiind nefondată contestația formulată de către petenta NL, întrucât ambele

cereri vizau același post de execuție, iar Secția pentru procurori a avut în

vedere cele statuate de Plen prin Hotărârea nr.298/2007, respectiv că cererile

de valorificare formulate de candidații la concursul de promovare au prioritate

atunci când vin în concurs cu cereri de transfer ale candidaților care au fost

admiși pentru promovarea pe loc la același concurs și nu au prioritate atunci

când vin în concurs cu alte cereri de transfer formulate de alți judecători

decât aceia care au promovat pe loc în urma concursului, conferindu-se astfel

prioritate dreptului mai vechi.

Plenul

a constatat astfel că petenta ACS a dobândit gradul profesional de procuror de

parchet de pe lângă Curtea de apel, începând cu data de 1 decembrie 2008, când

a fost numită procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X, ca urmare a

valorificării rezultatului obținut la concursul de promovare din data de 5

octombrie 2008.

Având

în vedre că dreptul petentei ACS de a solicita transferul la un parchet

corespunzător gradului profesional dobândit, este mai vechi decât dreptul de

valorificare al doamnei procuror NLS, ca urmare a rezultatului obținut la

concursul de promovare în funcții de execuție din data de 9 mai 2010, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii  a considerat că Secția pentru procurori

a procedat corect, dând prioritate dreptului mai vechi, prin admiterea cererii

de transfer formulate de către petenta ACS.

Împotriva

Hotărârii nr.949/2010 NLS a declarat recurs

,

susținând că hotărârea

atacată  este nelegală și netemeinică, deoarece reglementarea stabilită prin

Hotărârea    nr. 298/2007, care se referă la ordinea  de prioritate a cererilor

de valorificare a rezultatelor  examenelor de promovare și cererilor de

transfer, atunci când   acestea vin  în concurs, nu   se aplică în speță,

pentru   următoarele argumente:

-

cererea sa de valorificare a  rezultatului examenului de promovare în funcția

de execuție, desfășurat la  9.05.2010, este anterioară   cererii   de transfer

depusă de d-na  procuror ACS, astfel că nu  se poate   susține că aceasta are

un drept mai vechi;

- nu se

poate   susține   că s-au luat în discuție, în același timp, în cadrul

Secției de  procurori ambele cereri, deoarece nu se face nici o referire, în

cadrul   Hotărârii nr. 340 din 30 septembrie  2010, la cererea  sa de

valorificare a   rezultatului  obținut la examenul  de promovare;

-

cererea sa era   mult  mai îndreptățită a fi admisă, deoarece  din data  de

3.08.2009 și până în prezent, prin  ordin al Procurorului General, a  fost

delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Y, ultima delegare fiind

stabilită prin  ordinul nr. 1515 din 3.08.2010, pe o perioadă    de șase luni

de zile.

În

consecință, recurenta solicită  admiterea  recursului, anularea  Hotărârii

Plenului nr. 949 din 4.11.2010 și a  Hotărârii  Secției de Procurori nr.

340/30.09.2010, cu obligare   pârâtului C.S.M  la valorificarea rezultatului

obținut la examenul din data de 9.05.2010 și promovarea   la Parchetul de pe lângă Curtea  de Apel Y.

Pârâtul

Consiliul Superior al Magistraturii a  formulat întâmpinare, solicitând

respingerea recursului ca nefondat, pentru   motivele  reținute în cuprinsul

Hotărârii nr. 949/2010 (hotărârea atacată).

La data

de 6.05.2011 recurenta a invocat excepția  de nelegalitate   a  Hotărârii   nr.

298/19.04.2007 adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,

hotărâre prin care s-a stabilit   că „au prioritate  cererile de valorificare

formulate de candidații la concursul de  promovare atunci când vin în concurs

cu cereri de transfer ale candidaților admiși  la promovarea  pe loc și nu au

prioritate atunci când vin în concurs cu alte cereri de transfer”.

Prin

sentința civilă  nr. 6225/27.10.2011 Curtea de Apel București – Secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal  a respins, ca neîntemeiată, excepția de

nelegalitate invocată de reclamanta NLS. Sentința  nu a fost  atacată cu

recurs.

Analizând

actele depuse de părți, precum și apărările invocate în cuprinsul recursului și

al întâmpinării, Înalta Curte  constată că recursul este nefondat, având în

vedere următoarele  considerente:

În fapt, recurenta a formulat la data de 24.06.2010 o cerere

având ca obiect valorificarea rezultatului

obținut

la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor din data de 9 mai

2010, cererea sa fiind înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 18000/1154/2010.

La data de 30.06.2010, a fost înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 18558/1154/2010, cererea doamnei procuror ACS,

având ca obiect transferul său de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Y.

După data de 24.06.2010, prima ședință în care a fost programată

analizarea cererilor de valorificare, respectiv transfer, conform practicii

constante în materia programării ședințelor, avându-se în vedere totodată și

perioada vacanței judecătorești, a fost la 30.09.2010, ședință în care, atât

cererea de transfer formulată de doamna procuror ACS, cât și cererea privind

valorificarea rezultatului obținut de recurentă la concursul de promovare din

9.05.2010 au fost supuse analizei de către Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii.

La momentul analizării cererilor, potrivit evidențelor direcției

de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Y exista un singur post de execuție vacant.

Nemulțumirea recurentei rezidă din faptul că, prin Hotărârea nr.

340 din data de 30.09.2010 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al

Magistraturii, s-a dispus transferul doamnei procuror ACS de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Y, dându-se

astfel prioritate cererii de transfer în defavoarea cererii sale de

valorificare.

Nu pot fi reținute susținerile recurentei în sensul că cererea

sa de valorificare avea prioritate față de cererea de transfer despre care s-a

făcut anterior vorbire.

Astfel, prin Hotărârea nr. 298/19.04.2007 a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii, s-a stabilit că cererile de valorificare formulate

de candidații la concursul de promovare au prioritate atunci când, vin în

concurs cu cereri de transfer ale candidaților care au fost admiși pentru

promovarea pe loc la concurs și nu au prioritate atunci când vin în concurs cu

alte cereri de transfer, formulate de alți judecători sau procurori decât aceia

care au promovat pe loc în urma concursului.

Potrivit

art. 60 din Legea  nr. 303/2004 transferul judecătorilor  și procurorilor de

la   o instanță  la altă instanță sau de la un parchet  la alt parchet se

aprobă, la cererea  celor   în cauză, de către   Consiliul Superior al

Magistraturii.

Față de

aceste  dispoziții legale și în raport  de principiul qui

prior tempore

potior jure

, Înalta Curte constată că autoritatea pârâtă a soluționat în

mod corect   concursul dintre   cele   două cereri formulate pentru același

post, acordând  prioritate  cererii de transfer formulate de d-na ACS, care a

obținut gradul de procuror de pe lângă curtea de apel începând cu data   de

1.12.2008, când a fost numită  procuror la Parchetul  de pe lângă  Curtea de Apel   X, spre deosebire de recurentă, ce solicită valorificarea   unui drept ce s-a

născut abia la 9.05.2010, cu ocazia  examenului de promovare de la acea dată.

Pentru

considerentele menționate, cu referire la art. 29 alin . 7  din Legea nr.

317/2004, recursul urmează a fi respins  ca nefondat.

De

menționat că, în același sens, Înalta Curte s-a pronunțat în situații similare

prin Deciziile nr. 5275/20.11.2009 și nr. 1227/4.03.2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-10-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3834/2012
ție adăugată prin Hotărârea nr. 298/2007 cu nerespectarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor. II. Instanța de recurs 1. Criticile pârâtului Împotriva acestei sentințe
ÎCCJ 2017-01-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 53/2017
ului (deci până la 26 iulie 2016), Plenul a respins cererea de valorificare. III. Considerentele și soluția Înaltei Curți privind excepția de nelegalitate. Analiz ând excepția de nelegalitate invocată, Înalta Curte constată că Hotărârea nr.
ÎCCJ 2013-04-25
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5190/2013
Susține intimatul că cererea de transfer, care a intrat în concurs cu cererea de valorificare, avea prioritate în considerarea Hotărârii nr. 298 din 19 aprilie 2007 a Plenului CSM, a principiului prior tempore, potior iure și a faptului că
ÎCCJ 2015-02-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 580/2015
pentru care aceasta a optat la înscriere. În cauză, se pune în discuție soluționarea problemei de drept în cazul în care există două cereri concurente pentru un post la aceeași instanță, dintre care una este o cerere de valorificare a rezul
ÎCCJ 2013-02-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 798/2013
onați. Rezolvând situația juridică conturată de conflictul de drepturi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, contrar a ceea ce a reținut instanța de fond, nu a instituit retroactiv prin Hotărârea nr. 298/19 aprilie 2006, o nouă reg
Sursă