ÎCCJ, decizie (scj.ro #86739)

Contestație

în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 318 Cod procedură

civilă. Termen de declarare și motivare.

Cuprins pe materii :

Drept procesual civil. Căi extraordinare de atac.

Contestația în anulare specială. Termen de declare și motivare.

Index alfabetic

: Căi extraordinare de atac.

- Contestația în anulare

specială.

- Hotărâre

irevocabilă.

- Termen.

C.proc.civ. : art. 318,

art. 319

Contestația în anulare nu

beneficiază de un termen de declarare și de un alt termen de

motivare.

În cazul în care se atacă o

hotărâre de respingere a recursului, adică o hotărâre

irevocabilă, nesusceptibilă de executare silită,

contestația se poate face în termen de 15 zile de la data la care

contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai

târziu de un an de la data când a rămas irevocabilă, adică de la

data pronunțării.

Textul de lege nu prevede expres

dacă termenul de 15 zile are în vedere data la care contestatorul a luat

cunoștință de hotărâre în întregul ei sau doar de

dispozitivul acesteia.

Dat fiind însă că omisiunea

analizării unui motiv de recurs nu ar putea fi

constatată decât după motivarea hotărârii,

termenul pentru motivare trebuie calculat de la data la care contestatorul a

luat cunoștință de hotărâre în integralitatea ei.

ICCJ, Secția civilă și de proprietate

intelectuală, decizia civilă nr. 279 din

18 ianuarie 2008

Prin decizia nr.9904 din 30 noiembrie 2006, Înalta Curte

de Casație și Justiție, Secția civilă a respins ca

nefondat recursul declarat de M.A.N. împotriva deciziei civile nr.399/2005 a

Curții de Apel București, Secția a IX-a civilă și

pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

La data de 15 decembrie 2006, pârâtul a

formulat contestație în anulare, arătând că motivele acesteia vor

fi depuse după redactarea deciziei instanței de recurs.

La data de 7 noiembrie 2007 s-a depus

motivarea contestației în anulare, în care se invocă

dispozițiile art.318 C.pr.civ., în sensul că instanța de recurs

a omis să cerceteze unul din motivele de modificare a deciziei, respectiv

pe cel prevăzut de art.304 pct. 9 C. pr.civ.

Intimații au invocat tardivitatea

contestației în anulare, cu motivarea că nu s-au respectat

dispozițiile art.319 C.pr.civ., motivele contestației fiind depuse cu

mult timp după declararea căii de atac; inadmisibilitatea

contestației, deoarece prin motivarea acesteia se tinde la reaprecierea

probatoriului, nefiind vorba despre omisiunea vreunui motiv de recurs.

Analizând contestația în anulare,

Înalta Curte a constatat următoarele:

Contestația în anulare, astfel cum

este reglementată în art.317 și urm. C.pr. civ., nu beneficiază

de un termen de declarare și de un alt termen de

motivare.

Atât declararea cât și motivarea

contestației trebuie să fie făcute în termenul prevăzut de

lege pentru exercitarea căii de atac, după distincțiile

făcute în art.319 C.pr.civ.

În speță se atacă cu

contestație o hotărâre de respingere a recursului, adică o

hotărâre irevocabilă, nesusceptibilă de executare silită,

caz în care, potrivit art.319 teza a II-a C.pr.civ., contestația se poate

face în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat

cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la

data când a rămas irevocabilă, adică de la data pronunțării

în cazul de față.

Textul de lege nu prevede expres dacă

termenul de 15 zile are în vedere data la care contestatorul a luat

cunoștință de hotărâre în întregul ei sau doar de

dispozitivul acesteia.

Dat fiind însă că omisiunea

analizării unui motiv de recurs nu ar putea fi constatată decât

după motivarea hotărârii, termenul pentru motivare trebuie calculat

de la data la care contestatorul a luat cunoștință de

hotărâre în integralitatea ei.

Fiind vorba despre o hotărâre

pronunțată în recurs, decizia a cărei anulare se solicită

nu s-a comunicat din oficiu părților și, din actele dosarului,

nu rezultă la ce dată contestatorul a obținut o copie a

hotărârii sau a luat cunoștință în alt mod de

conținutul acesteia, pentru a se putea considera că motivele

contestației s-au depus după împlinirea termenului de 15 zile

prevăzut de art.319 C.pr.civ.

În orice caz, față de data

pronunțării deciziei nr.9904, 30 noiembrie 2006, contestația

motivată a fost făcută înăuntrul termenului-limită de

un an prevăzut de același text de lege, așa încât excepția

tardivității contestației nu poate fi primită.

Contestația nu poate fi, însă,

admisă pentru următoarele considerente:

Deși invocă omisiunea

analizării unui motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304

pct. 9 C.pr.civ., contestatorul nu arată care este motivul de nelegalitate

pe care instanța nu  l-a analizat, din cele invocate prin cererea de

recurs.

În realitate, contestatorul se plânge de

omisiunea analizării unor înscrisuri depuse la dosar în recurs,

fără să indice care era motivul de nelegalitate a

hotărârii, pe care aceste înscrisuri tindeau să-l dovedească.

Ceea ce solicită contestatorul este

ca, pe baza acestor înscrisuri, instanța să reaprecieze o serie de

aspecte care țin de situația de fapt, or, acest lucru nu ar fi fost

permis nici instanței sesizate cu soluționarea recursului,

față de configurația art.304 C.pr. civ., fiind cu atât mai

puțin permis instanței care soluționează contestația

în anulare.

Constatând că în cauză nu se

poate reține incidența art.318 C.pr.civ., Înalta Curte a respins

contestația în anulare ca nefondată.