ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #83001)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83001) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Societate

cooperativă. Hotărâre AGA

de înființare a

cooperației. Acțiune în constatare nulitate absolută. Calitate

procesuală activă

Cuprins

pe materii: Drept comercial. Funcționarea societăților

Index

alfabetic: acțiune în constatare nulitate absolută

-

hotărâre AGA

-

societate cooperativă

-

calitate procesuală activă

Legea

nr. 1/2005, art. 6 alin. (1) lit. e), art. 43,

art. 44

alin. (3), art. 120

Din economia art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/2005

rezultă că sunt membri cooperatori persoanele juridice care

participă la constituirea societăților cooperatiste de gradul 2,

acestea devenind membri cooperatori în cadrul acestor societăți.

Societățile cooperatiste au calitate procesuală

de a formula o acțiune în constatarea nulității absolute a

hotărârii AGA de înființare a unei societăți cooperatiste

de gradul 2, legea necondiționând promovarea unei astfel de acțiuni

de calitatea de membru cooperator sau de acceptarea ofertei de participare ca

membru fondator la societățile cooperatiste de gradul 1 sau 2.

Secția

comercială, Decizia nr. 1661 din 3 mai 2011

Prin

sentința civilă nr. 7/PI/2001, pronunțată de Tribunalul

Timiș, s-a respins acțiunea reclamantelor pentru lipsa

calității procesuale active și pentru lipsa de interes și

cererea reconvențională formulată de pârâta Societatea

Cooperativă F. Timiș. (…)

Pentru

a pronunța această sentință, tribunalul a reținut

că prin acțiunea înregistrată la 16 octombrie 2009, reclamantele

SC C.B. ș.a. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Societatea

Cooperativă F. Timiș, să se constate nulitatea hotărârii

AGEA nr. 2/2008 a Federației Teritoriale a Cooperativelor de Consum

Timiș – F., prin care s-a înființat pârâta, să se constate

nulitatea actelor constitutive ale pârâtei, să se dispună reluarea

procedurii de constituire a pârâtei cu respectarea dispozițiilor legale,

iar, în subsidiar, să se constate că reclamantele au calitatea de

membri fondatori ai pârâtei, să fie obligată pârâta să-și

modifice actele constitutive în sensul includerii reclamantelor ca membri

fondatori ai societății și să fie obligată pârâta

să efectueze cuvenitele mențiuni la ORC Timiș, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta

Societatea Cooperativă F. Timiș a solicitat prin cererea

reconvențională formulată să se constate existența

dreptului și a calității sale de continuator al Federației

Teritoriale a Cooperativelor de Consum Timiș F., existentă anterior

anului 1990, obligarea reclamantelor – pârâte la plata sumei de 1500 Euro

fiecare cu titlu de daune interese ca urmare a inițierii acestui demers

judiciar.(…)

Prima

instanță de fond a analizat cu prioritate excepția lipsei

procesuale active și excepția lipsei de interes al reclamantelor,

invocată de pârâta – reclamantă, reținând că acestea sunt

întemeiate, întrucât reclamantele nu aveau calitatea de membri cooperatori,

prin nedepunerea ofertelor de participare în termenul legal.

Sub

acest aspect, tribunalul a reținut că prima AGEA a F. Timiș a

avut loc la data de 29 martie 2005, fiind adoptată hotărârea AGEA

nr.1/2008, prin care s-a decis reorganizarea F. în U.J.C.C. și Societatea

Cooperativă F., prilej cu care fiecare participant a primit oferta de

participare, conform art. 120 alin. (5) din Legea nr. 1/2005, la care aveau

obligația de a răspunde în termen de 60 de zile de la primirea

ofertei sub semnătură.

Ca

atare, deși nulitatea absolută poate fi solicitată de orice

persoană, în accepțiunea Legii nr. 1/2005, hotărârea AGEA

contrară legii și actului constitutiv se poate ataca doar de

către membrii cooperatori, iar la data promovării acțiunii în

justiție, reclamantele nu mai aveau această calitate procesuală

activă.

Cererea

reconvențională a fost respinsă întrucât excede cadrului

procesual de față, calitatea pârâtei de succesoare în drepturi a

Federației Timiș, rezultând din actele constitutive și

înscrierile de mențiuni din ORC.

Împotriva

acestei sentinței au declarat apel reclamantele – pârâte, pârâta –

reclamantă și pârâta din cererea reconvențională A.U.J.C.C.

Timiș.

Prin

decizia nr. 201/A/2010, Curtea de Apel Timiș, Secția comercială,

a respins ca nefondate excepțiile invocate de apelanta-pârâtă F.

Timiș, respectiv, excepția lipsei calității procesuale

active a SC C.Ș. și SC C.S., excepția nulității apelului

întemeiată pe lipsa calității avocatului de a le reprezenta pe

reclamante în apel, excepția anulării apelului reclamantelor ca

insuficient timbrat și excepția nulității apelului

reclamantelor pentru tardivitatea declarării și motivării.

Totodată, curtea de apel a respins apelurile declarate de reclamante,

apelul pârâtei – reclamante și apelul pârâtei U.J.C.C. Timiș.

Pentru

a pronunța această decizie, curtea de apel a apreciat că

excepția lipsei calității procesuale active a celor două

apelante – reclamante, SC C.Ș. și SC C.S., este nefondată,

întrucât din datele furnizate de ORC, nu reiese că aceste

societăți au fost dizolvate și radiate.(…)

Analizând

apelul reclamantelor, instanța de apel a apreciat că soluția

pronunțată de tribunal este corectă, întrucât reclamantele nu au

calitatea de membru cooperator, nici în raport de dispozițiile art. 120

și nici în raport de dispozițiile art. 143 și 44 alin. (3) din

Legea nr. 1/2005.

Astfel,

conform art. 44 alin. (3) din lege, hotărârile contrare legii și

actului constitutiv pot fi atacate doar de membrii cooperatori, aceasta fiind o

condiție pentru promovarea acțiunii în justiție.

Curtea

de apel a apreciat că, față de cele două momente care au

intervenit în succesiunea actelor de constituire a pârâtei F. Timiș,

respectiv Hotărârea nr. 1/2005, la care reclamantele au votat prin­­­­­­­­­­­­­

reprezentanți reorganizarea F. Timiș în cele două

entități juridice, respectiv F. Timiș și UJCC, și

Hotărârea AGEA nr. 2/2005 privind  constituirea societății

cooperative de grad II F. Timiș, convocarea pentru această a

două adunare s-a făcut doar pentru societățile cooperatiste

care au acceptat oferta de participare. Ca atare, întrucât reclamantele nu

și-au manifestat opțiunea de a deveni membre ale noii

societăți cooperatiste de gradul II, nu dețin nici calitatea de

a ataca această hotărâre.

Instanța

de apel a mai arătat că la adunarea generală din 29 martie 2005,

reclamantelor li s-au comunicat ofertele de participare, acestea având

obligația de a răspunde Consiliului de administrație al

Federației Teritoriale Timiș în termen de 60 de zile, obligație

pe care nu și-au îndeplinit-o astfel încât neconvocarea acestor

părți la adoptarea hotărârii AGEA nr. 2/2005, nu este o

cauză de nulitate nici absolută, nici relativă.

Cât

privește cauzele de nulitate invocate de reclamantă, instanța de

apel a apreciat că dispozițiile art. 120 din Legea nr. 1/2005 nu

cuprind nicio cauză de nulitate și nu prevede nici o sancțiune

pentru neconvocarea la ședința AGA de constituire a

societății cooperatiste a persoanelor care, deși au primit

oferta de participare, nu au răspuns acesteia sau au refuzat să

răspundă, singurul remediu fiind prevăzut de art. 210 alin.

(10), în sensul că aceste societăți au drept de

creanță asupra părților sociale vărsate la capitalul

social al societăților cooperatiste teritoriale și la plata

dividendelor cuvenite. (…)

Curtea

de Apel a respins apelul formulat de pârâta U.J.C.C. pentru aceleași

considerente pentru care a fost respins apelul reclamantelor.

De

asemenea, a fost respins apelul pârâtei – reclamante F. Timiș,

față de neîndeplinirea condițiilor impuse de art. 111 C. proc. civ. pentru formularea cererii reconvenționale având ca obiect acțiune în

constatare.

Împotriva

acestei decizii au declarat recurs U.J.C.C. Timiș invocând motivele de

nelegalitate prevăzute de art. 304  pct. 8 și 9 C. proc. civ. și apelantele reclamate, criticând decizia atacată pentru motivele de

nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.(…)

Recurentele

– reclamante au arătat în dezvoltarea criticilor de nelegalitate formulate

că ambele instanțe de fond au soluționat cauza cu interpretarea

și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor

art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 care au în vedere societăți

apărute după înființarea societății cooperatiste, ce

nu au existat anterior apariției Legii nr.1/2005. Aceeași concluzie,

au arătat recurentele-reclamante, se desprinde și din interpretarea

dispozițiilor art. 2 din aceeași lege care definește

noțiunea de membru cooperator, sintagmă ce este folosită doar în

legătură cu societățile cooperatiste înființate

conform Legii nr. 1/2005.

Sub acest aspect, recurentele au arătat că

instanța de apel a reținut că reclamantele nu au calitatea de

membru cooperator al pârâtei pentru a ataca hotărârile adoptate de

societatea cooperatistă de gradul II F., însă acțiunea în

anulare a hotărârii AGEA nr. 2/2005 adoptată de pârâtă, nu a

fost atacată de recurentele-reclamante în calitate de membru cooperator,

conform art. 44 din Legea nr. 1/2005, dispoziții legale ce nu se aplică

în speță, ci a fost atacată această hotărâre pentru

motive ce țin de însăți procedura de înființare a acestei

societăți cooperatiste de gradul II.

La data formulării acțiunii în justiție, au

arătat recurentele, acestea aveau calitatea de societăți

cooperatiste, iar motivele invocate în acțiune sunt motive de nulitate

absolută, ce nu sunt reglementate de dispozițiile art. 44 din Legea

nr. 1/2005.

Temeiul

juridic al acțiunii de fond îl reprezintă art. 120 din Legea nr.

1/2005, care cuprinde norme imperative, astfel încât nerespectarea oricăreia

dintre acestea atrage nulitatea absolută, nulitate ce poate fi

invocată de orice persoană interesată.

Având

în vedere că petitul acțiunii de fond îl constituie constatarea

nulității absolute și că reclamantele au justificat un

interes în promovarea acțiunii de fond, acțiunea nu putea fi

respinsă pe excepția lipsei calității procesuale active.

În

plus, au arătat recurentele, instanțele de fond au cercetat

excepția lipsei calității procesuale active doar prin raportare

la petitul principal, cu neobservarea celorlalte capete de cerere.

Recurentele

- reclamante au arătat că instanța de apel a cercetat și

fondul cauzei, analizând cauzele de nulitate absolută a hotărârii AGA

nr. 2/2005 și actului constitutiv, apreciind că dispozițiile

art. 120 din Legea nr. 1/2005 au fost pe deplin respectate la înființarea

societății pârâte F. Timiș.(…)

Examinând

motivele de nelegalitate invocate de recurentele-reclamante prin raportare la

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte a reținut

că recursul declarat de recurentele-reclamante este întemeiat pentru

următoarele considerente:

Art.

6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea și

funcționarea cooperației definește noțiunea de „membru

cooperator” prin raportare la persoanele fizice și, respectiv, persoanele

juridice – cazul în speță, arătând că, în înțelesul

prezentei legi, sunt considerați membrii cooperatori,

persoanele

juridice care participă la constituirea societăților

cooperatiste de gradul 2,

aceștia devenind membrii cooperatori în

cadrul acestor societăți.

Potrivit

art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005: ,,Hotărârile adunării

generale contrare prevederilor prezentei legi și ale actului constitutiv

pot fi atacate în justiție în termen de 15 zile de la data

menționată în Registrul Comerțului,

de oricare din membrii

cooperatori

care au luat parte la adunarea generală și au votat

contra sau care nu au participat la adunarea generală”.

Din

interpretarea sistematică a dispozițiilor legale menționate,

Înalta Curte a reținut că dispozițiile art. 44 „și

implicit” ale art. 43 din Legea nr. 1/2005 nu sunt aplicabile în

speță, întrucât vizează situația juridică a unor

societate cooperatiste de gradul II,

deja constituite

, legiuitorul

legând expres calitatea de membru cooperator a persoanelor juridice, de

existența unor atare entități juridice. Or, în speță,

se contestă tocmai legalitatea înființării unei atare

societăți cooperatiste, astfel încât respingerea acțiunii în

justiție pe considerentul că reclamantele nu au dovedit calitatea de

membru cooperator al pârâtei F. Timiș, calitate care, în înțelesul

art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 ar fi o condiție pentru promovarea

unui atare acțiuni, astfel cum a reținut instanța de apel, este

nelegală, fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea

greșită a legii.

Ca

atare, Înalta Curte a reținut că prima critică de nelegalitate

formulată de recurentele - reclamante este întemeiată, instanța

de fond făcând aplicarea greșită a dispozițiilor art. 43

și 44 din Legea nr. 1/2005 în cauza de față, temeiul de drept al

acțiunii introductive de instanță fiind reprezentat de

dispozițiile art. 120 din Legea nr. 1/2005 care reglementează

situația juridică a Federațiilor Teritoriale a Cooperativelor de

consum – F., înființate conform Legii nr. 109/1996 – cazul în

speță, prevăzând obligativitatea reorganizării  acestora în

societăți cooperatiste de gradul I și II.

Înalta

Curte a reținut că dispozițiile art. 120 alin. (5) și (6)

din Legea nr. 1/2005 fac referire expresă la oferta de participare,

în

calitate de membru fondator

la constituirea societăților

cooperatiste de gradul I și II, conform art. 120 din aceeași lege,

calitate de care se prevalează recurentele-reclamante în susținerea

acțiunii pe fond, și care nu condiționează în nici un fel

formularea acțiunii în constatarea nulității hotărârii

AGEA, instanțele de fond făcând confuzie între calitatea de membru

fondator, prin acceptarea ofertei de participare, și calitatea de membru

cooperator care se obține, conform Legii nr. 1/2005, abia la finele

procedurii de constituire a societății cooperatiste de gradul II. De

altfel, în art. 120 alin. (8), (9) și (10), legiuitorul reglementează

distinct situația membrilor fondatori și respectiv, a membrilor

cooperatori.

Prin

urmare, soluționarea cauzei prin admiterea excepției lipsei

calității procesuale active a reclamantelor de către

instanțele de fond, întrucât nu aveau calitatea de membru cooperator la

data promovării acțiunii introductive de instanță, este

nelegală, instanțele judecătorești aplicând greșit

dispozițiile art. 44 alin. (3) și art. 43 din Legea nr. 1/2005,

și interpretând eronat dispozițiile art. 120 din aceeași lege

care nu condiționează calitatea de

membru cooperator

,

promovarea unei atare acțiuni de acceptarea ofertei de participare ca

membru

fondator

la societățile cooperatiste de gradul I și II,

calități ce se supun unor regimuri juridice diferite, conform art.

120 din lege. Mai mult, analiza calității reclamantelor de membru

fondator vizează fondul cauzei, recurentele - reclamante având un petit

distinct în acest sens. Din această perspectivă, Înalta Curte a

reținut ca întemeiată și critica privind analizarea

excepției lipsei calității procesuale active de către

instanțele de fond prin raportare exclusivă la primul capăt de

acțiune introductivă de instanță, ignorându-se faptul

că unul dintre celelalte capete de cerere privea tocmai stabilirea

calității reclamantelor de membri fondatori ai intimatei - pârâte

conform art. 120 din Legea nr. 1/2005, capăt de cerere ce vizează

tocmai analizarea pe fond a problemei ofertelor de participare.

Înalta

Curte a reținut ca întemeiată și cea de-a doua critică

formulată, întrucât instanța de apel, în analiza

legalității și temeiniciei soluției pronunțate de

tribunal pe excepția lipsei calității procesuale active, a făcut

aprecieri și asupra fondului cauzei, analizând, în fapt, temeinicia

acțiunii prin raportare la cauzele de nulitate invocate cu încălcarea

principiului dublului grad de jurisdicție.

Prin

urmare, dată fiind soluția pronunțată de prima

instanță de fond, menținută de instanța de apel

și necercetarea în fond a pricinii de către instanțele de fond,

Înalta Curte nu poate analiza motivele dezvoltate de către recurentele -

reclamante în cadrul  acestei critici de nelegalitate, în această

fază procesuală.(…)

Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.

312 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte a admis recursul declarat de

reclamante, a casat în parte decizia instanței de apel și

sentința atacată și a trimis cauza primei instanțe de fond

în vederea rejudecării  acțiunii principale.(…)

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă