ÎCCJ, decizie (scj.ro #118620)

Act adițional la actul constitutiv al

societății.

Acțiune în constatarea nulității absolute. Calitate procesuală activă. Condiții și efecte

Cuprins pe materii . Drept comercial. Funcționarea societăților

Index alfabetic : acțiune în constatarea nulității absolute

- act adițional la actul constitutiv

- hotărârea adunării generale a asociaților

- excepția lipsei calității procesuale active

- excepția lipsei de interes

Legea nr. 31/1990, art. 204 alin. (1)

Nulitatea unui act juridic poate fi constatată dacă se invocă motive de nulitate legate de actul respectiv și care îi afectează în mod fundamental existența.

În cazul în care motivele de nulitate invocate într-o acțiune în constatarea nulității absolute a unui act adițional la actul constitutiv al societății nu sunt legate de modalitatea în care a fost încheiat actul respectiv, ci se referă la modalitatea în care a fost adoptată hotărârea adunării generale a asociaților care a stat la baza acestuia, este corectă soluționarea cauzei în temeiul excepției lipsei calității procesuale active, prin raportare la lipsa interesului născut și actual al reclamantei în promovarea acțiunii, în condițiile în care hotărârea AGA nu a fost contestată în justiție.

Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3440 din 6 noiembrie 2014

Prin sentința civilă nr. 6146 din 17 octombrie 2013, pronunțată în dosarul nr. xx143/3/2011, Tribunalul București, Secția a VI-a civilă a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C.A.M.C. și, în consecință, a respins acțiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâții A.A. și SC S.M. SRL pentru lipsa calității procesuale active.

În considerentele sentinței s-a reținut că reclamanta a solicitat prin acțiunea introductivă să se constate nulitatea absolută parțială a actului adițional nr. 231 din 14.10.2010 la actul constitutiv al SC S.M. SRL, precum și a actului constitutiv nr. 232 din 14.10.2010 al SC S.M. SRL în ceea ce privește mențiunile referitoare la sediul social și cele 2.145 părți sociale a câte 10 lei fiecare, cu o valoare totală de 21.450 lei, reprezentând 55% din capitalul social, deținute de pârâtul A.A.; a mai solicitat să se dispună radierea din Registrul comerțului a mențiunii referitoare la înregistrarea mutării sediului SC S.M. SRL de la adresa din București, str. S.B. nr. 26, bl. 12A, sc. 1, parter, ap. 2, sector 1 la adresa din București, Șos. N. nr. 96 G, et. 2, ap. 6, sector 1, precum și radierea mențiunii referitoare la înregistrarea cesiunii unui număr de 273 părți sociale ale SC S.M. SRL, reprezentând 7% din capitalul social la societății, cesiune realizată între asociații M.V. și B.V. în calitate de cedenți și A.A., în calitate de cesionar.

Reclamanta și-a motivat acțiunea prin faptul că a moștenit părțile sociale menționate de la tatăl său S.N., ulterior decesului acestuia luând legătura cu pârâtul A.A. în vederea efectuării demersurilor pentru înscrierea sa în calitate de asociat la SC S.M. SRL, urmând ca o dată cu înscrierea sa ca asociat și administrator al societății să se procedeze și la efectuarea cesiunii părților sociale de la M.V. și B.V. la A.A. și mutarea sediului societății. Reclamanta a mai susținut că după redactarea actelor, pârâtul a amânat nejustificat semnarea lor, pentru ca în final să procedeze la mutarea sediului social al societății și la cesiunea părților sociale, trecând ca titular al acțiunilor pe tatăl său, cu emiterea unor notificări către acesta, deși cunoștea că decedase. Reclamanta a mai arătat că pârâtul a emis și notificare în vederea transmiterii părților sociale moștenite de la tatăl său, oferind o valoare derizorie, cu care nu a fost de acord.

Pârâta SC S.M. SRL a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, precum și apărările sale pe fondul cauzei, solicitând în subsidiar, în măsura respingerii excepției invocate, respingerea acțiunii ca neîntemeiate.

Tribunalul a apreciat temeinicia excepției invocate de pârâtă, reținând următoarele: din probatorul administrat nu a rezultat că reclamanta a dobândit calitatea de asociat al SC S.M. SRL, în condițiile în care pârâtul A.A. a refuzat continuarea activității societății cu reclamanta, aceasta având dreptul doar la o compensare din patrimoniul societății corespunzătoare cotei de participare la beneficii și pierderi a autorului său; s-a reținut că atât în cazul acțiunii în anularea unui act juridic, cât și în cazul acțiunii în anularea unei hotărâri a Adunării generale a asociaților este recunoscută calitatea procesuală activă și oricărei persoane interesate, în cazul terțului care invocă nulitatea absolută calitatea procesuală confundându-se cu interesul, neputându-se cere anularea unui act juridic, chiar dacă ar exista motive de nulitate absolută în lipsa justificării unui interes personal. În consecință, s-a reținut că reclamanta nu justifică un interes personal în promovarea acțiunii în justiție, neobținând un folos practic prin constatarea nulității actelor menționate în acțiunea introductivă.

De asemenea, tribunalul a reținut că în raport de dispozițiile art. 204 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, în condițiile în care nu au fost contestate în justiție hotărârile adunării generale a asociaților care au stat la baza actului adițional la actul constitutiv al SC S.M. SRL, acesta se bucură de prezumția de valabilitate, reclamanta nejustificând nici din această perspectivă un interes născut și actual.

Sentința de fost a fost apelată de reclamanta C.A.M.C., criticile acesteia vizând greșita soluționare a cauzei prin raportare la excepția lipsei calității procesuale active.

Prin decizia nr. 29/2014 din 15 ianuarie 2014, Curtea de Apel București, Secția a V-a civilă a respins apelul reclamantei, cu următoarele considerente: s-a reținut că reclamanta a recunoscut că nu a dobândit calitatea de asociat al SC S.M. SRL și că nu a formulat o acțiune în temeiul art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, înțelegând să investească instanța cu o acțiune de drept comun în constatarea nulității absolute; s-a reținut că excepția invocată de pârâta nu a fost pusă în discuția părților în mod distinct, instanța încorporând interesul, în această situație specială, în calitatea procesuală activă, părțile punând, însă, concluzii în cunoștință de cauză, aspect ce rezultă cu claritate din mențiunile inserate în practicaua sentinței. Cu privire la soluția adoptată de instanța de fond, s-a reținut că în mod corect s-a apreciat lipsa interesului reclamantei, prin prisma folosului practic pe care aceasta l-ar avea în urma constatării nulității actelor juridice menționate în cererea introductivă. De asemenea, s-a apreciat temeinicia sentinței de fond și prin raportare la considerentul referitor la neatacarea în justiție a hotărârilor AGA care au stat la baza adoptării actelor juridice ce se solicită a fi anulate, demersul reclamantei fiind, în consecință, lipsit de un interes născut și actual.

Decizia de apel a fost recurată de reclamanta C.A.M.C., care a solicitat admiterea recursului declarat în cauză și, în principal, casarea deciziei de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea deciziei de apel în sensul admiterii apelului formulat, cu consecința schimbării sentinței de fond și admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

Reclamanta a criticat decizia de apel sub următoarele aspecte:

- nelegalitatea rezultată din aprecierea instanței de apel că în cursul soluționării acțiunii în fond a fost pusă în discuție excepția lipsei calității sale procesuale. A susținut, sub acest aspect, că deși s-a constatat lipsa calității sale procesuale active, instanța de fond a analizat și a admis excepția lipsei sale de interes. În acest context, în mod nelegal instanța de apel a respins criticile sale privind nepunerea în discuția părților a excepției lipsei de interes;

- nelegalitatea deciziei de apel din perspectiva schimbării înțelesului actului juridic dedus judecății, instanța neanalizând solicitarea sa de constatare a nulității parțiale a actului adițional la actul constitutiv al SC S.M. SRL prin prisma fraudei la lege, dedusă din nerespectarea dispozițiilor actului constitutiv coroborate cu cele ale Legii nr. 31/1990;

- nelegalitatea deciziei de apel din perspectiva greșitei soluționări a cauzei raportat la excepție. Reclamanta a susținut că dovedește interesul în promovarea acțiunii, interes născut, actual și legitim, prin efectul motivului de nulitate invocat, respectiv fraudarea legii, dedusă din nerespectarea dispozițiilor actului constitutiv coroborate cu cele ale Legii nr. 31/1990. A arătat sub acest aspect că actele a căror nulitate se solicită îl menționează pe tatăl său în condițiile în care acesta era decedat de 6 luni.

Prin întâmpinare, pârâții SC S.M. SRL și A.A. au solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând următoarele: nu a fost schimbat înțelesul actului juridic dedus judecății, instanța procedând la analizarea pretențiilor reclamantei astfel cum acestea au fost înscrise în cererea introductivă; legalitatea deciziei de apel sub aspectul soluționării cauzei prin raportare la excepția lipsei calității procesuale active, ce înglobează lipsa de interes, susținând că nu se poate formula acțiune în constatarea nulității actului adițional la actul constitutiv al societății, în lipsa formulării unei acțiuni în anularea hotărârilor AGA care au stat la baza adoptării sale. De asemenea, pârâții au făcut referiri la aspectele de fond ale cauzei, raportat la faptul că reclamanta a inserat în memoriul său de recurs expunerea situației de fapt a litigiului dedus judecății.

Nu au fost administrate înscrisuri noi în cadrul recursului.

Examinând legalitatea deciziei de apel în raport de criticile formulate și de apărările invocate, s-a apreciat caracterul nefondat al recursului declarat de reclamanta C.A.M.C. în baza următoarelor considerente:

Critica reclamantei referitoare la lipsa considerentelor din cadrul deciziei de apel prin care să fi fost analizate apărările părții cu privire la nepunerea în discuție a excepției lipsei de interes, ce poate fi încadrată în ipoteza reglementată de art. 304 pct. 7 C.proc.civ., nu poate fi reținută. Așa cum a arătat și instanța de apel, la momentul punerii în discuția părților a excepției lipsei calității procesuale active, invocate de pârâta SC S.M. SRL, instanța de fond a precizat în mod expres, când a acordat cuvântul reclamantei, că alături de susținerile acesteia în combaterea excepției să pună concluzii și prin prisma interesului pe care îl justifică, menționând că în speță, în raport de obiectul acțiunii – acțiune în constatarea nulității absolute -  calitatea procesuală activă se confundă cu interesul. Se observă că la acel moment procedural, reclamanta a fost reprezentată de avocatul ales, care avea calificarea necesară de a distinge între ipotezele enunțate de judecătorul fondului și care urmau a fi avute în vedere la soluționarea excepției invocate în cauză. Din aceeași perspectivă a calificării profesionale a apărătorului ales al reclamantei, se reține că nu se poate invoca pronunțarea pe o altă excepție decât cea pusă în discuția părților (respectiv pronunțarea pe excepția lipsei de interes, față de excepția lipsei calității procesuale active puse în discuția părților), pe aspectul invocat de judecătorul fondului – a calității procesuale active, ce se confundă cu interesul născut și actual al părții – existând o bogată jurisprudență și doctrină de specialitate, atât practicienii cât și doctrinarii statuând asupra necesității dovedirii interesului pentru a justifica o calitate procesuală activă în cadrul acțiunilor în constatarea nulității absolute. În consecință, se apreciază legalitatea deciziei de apel sub aspectul corectei calificări atât a excepției care a condus la soluționarea cauzei, cât și sub aspectul considerentelor expuse din perspectiva reținerii condiției interesului pentru dovedirea calității procesuale active. De asemenea, se reține legalitatea deciziei de apel și din perspectiva existenței considerentelor în cuprinsul hotărârii prin care să fi fost analizate criticile reclamantei referitoare la soluționarea în fond a cauzei pe o altă excepție decât cea pusă în discuția părților, constatându-se că în mod legal soluția a fost pronunțată prin raportare la excepția lipsei calității procesuale active, în cadrul căreia a fost analizat interesul – ca o condiție intrinsecă a calității procesuale în cadrul acțiunilor în constatarea nulității.

A fost înlăturată și critica reclamantei privind schimbarea înțelesului actului juridic dedus judecății. Se observă că reclamanta face o confuzie între ipoteza enunțată de textul legal pe care își întemeiază critica – art. 304 pct. 8 C.proc.civ. și situația expusă în speță. Pentru a fi incident textul legal invocat de reclamantă ar fi fost necesar ca instanța inferioară să fi efectuat o asemenea calificare a actului juridic dedus judecății încât să fi fost alterată în mod substanțial natura sa. În speță, instanța inferioară nu a analizat actul juridic ce se solicita a fi anulat, ci a limitat controlul doar la aspectul legat de calitatea procesuală activă.

Pe de altă parte, chiar dacă în considerentele deciziei de apel se fac referiri la hotărârile Adunării generale a asociaților care au stat la baza emiterii actelor juridice a căror nulitate se solicită a fi constatată, acest aspect nu îmbracă forma schimbării naturii juridice a actului dedus judecății. Considerentele expuse de instanța de apel sunt inserate în motivarea deciziei în scopul de a stabili raportul între cele două categorii de acte pentru a se prezenta modul în care a raționat instanța în analiza excepției în baza căreia a fost soluționată cauza în fond. În consecință, nu se poate reține că s-ar fi schimbat natura actului juridic dedus judecății, analiza excepției lipsei calității procesuale active fiind efectuată strict în limita obiectului cu care reclamanta a învestit instanța.

Nici critica reclamantei referitoare la nelegalitatea deciziei de apel din perspectiva justificării existenței unui interes dovedit care ar fi impus respingerea excepției lipsei calității procesuale active, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., nu poate fi reținută.

Principial, orice act juridic are o existență autonomă, dispozițiile legale permițând, de principiu, constatarea nulității sale, independent de raportul acestuia cu alte acte juridice. La nivelul unei societăți comerciale se disting, însă, în principal, două categorii de acte ce pot fi încheiate ca urmare a hotărârilor adoptate de Adunarea generală a asociaților: o primă categorie este formată din actele încheiate în exercițiul firesc al activității profesionistului (contracte de credit, de vânzare-cumpărare a unor bunuri mobile ori imobile din patrimoniul societății, pentru care lege prevede o asemenea aprobare, contracte de ipotecă asupra imobilelor din patrimoniul societății, etc.); o a doua categorie este formată din actele încheiate în baza hotărârilor Adunării generale a asociaților care reglementează organizarea și funcționarea societății. În această a doua categorie se înscriu actele menționate de reclamantă în cererea introductivă, ele fiind rezultatul voinței societare în ce privește modul de organizare și de funcționare a societății. Se observă că dacă prima categorie include acte ce reglementează în principal desfășurarea activității profesionistului, ele implicând în mod obișnuit stabilirea unor raporturi contractuale cu terți, cea de-a doua categorie include doar acele acte încheiate ca urmare a exprimării voinței societare cu privire la organizarea și funcționarea societății, prezentând, în consecință, o legătură mai strânsă cu hotărârea ce a condus la încheierea lor.

S-a reținut, de asemenea, că nulitatea unui act juridic poate fi constatată dacă se invocă motive de nulitate legate de actul respectiv și care îi afectează în mod fundamental existența. Se observă că motivele invocate de reclamantă și care în opinia sa justifică interesul în promovarea acțiunii în constatarea nulității nu sunt legate de modalitatea în care au fost încheiate actele respective, ci se referă la modalitatea în care au fost adoptate hotărârile adunării generale a asociaților.

Având în vedere legătura existentă între hotărârile adunării generale a asociaților și actele a căror nulitate se solicită a fi constatată, precum și motivele de nulitate invocate de reclamantă, care nu se situează în premisa încheierii acelor acte, ci în modalitatea de adoptare a hotărârilor asociaților, se constată că în mod legal instanța de apel a apreciat corecta soluționare a cauzei în temeiul excepției lipsei calității procesuale active, prin raportare la lipsa interesului născut și actual al reclamantei în promovarea acțiunii.

Având în vedere considerentele expuse, raportat și la dispozițiile art. 312 C.proc.civ., recursul declarat în cauză a fost respins ca nefondat.