ÎCCJ, decizie (scj.ro #82122)

Moștenire legală. Principii de bază ale devoluțiunii legale.

Principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori

legali. Reprezentarea succesorală.

Cuprins

pe materii

: Drept civil . Moștenire legală. Principii de bază ale

devoluțiunii legale. Principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea

claselor de moștenitori legali. Reprezentarea succesorală.

Indice

alfabetic

:   Clase de moștenitori legali.

Vocația concretă la moștenire a

rudelor.

Reprezentarea succesorală.

Codul Civil : 654- 658, 659, 669

Legea 10 / 2001,

art

. 4

(2)

Prezența chiar și a unui singur descendent, care face

parte  din clasa I de moștenitori legali (copii, nepoți, strănepoți ai

defunctului, fără limită de grad) , înlătură de la moștenire pe cei care fac

parte din clasele subsecvente de moștenitori ( respectiv , clasele

II-IV

).

Pentru a beneficia de reprezentarea succesorală , reprezentantul

trebuie să îndeplinească  și două condiții negative, respectiv cele

de a nu fi  nedemn sau renunțător.

În situația în care, descendentul în linie directă  din clasa I de

moștenitori  legali trăiește, nu a renunțat la moștenire  și nici nu

i-a fost constatată

nedemnitatea

, nici o altă rudă

dintr-o altă clasă  de moștenitori legali nu poate veni la moștenirea

lăsată de defunct.

Î.C.C.J

., Secția civilă și de proprietate

intelectuală, decizia

nr

. 4136 din 27 aprilie 2006.

Prin sentința civilă nr.726/C din 9 septembrie 2004 pronunțată de

Tribunalul Bihor, s-a respins acțiunea  formulată de reclamantul G. A. I.

prin L. M., împotriva pârâtelor Primăria Valea lui Mihai - Comisia locală

pentru aplicarea Legii nr.10/2001 , și Prefectura județului Bihor – Comisia

județeană de aplicare a Legii nr.10/2001.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a reținut că imobilul

în litigiu, în suprafață de 956

mp

a fost inițial

proprietatea tabulară a numiților S. L. și S. T.

Imobilul a devenit proprietatea Statului Român în baza

Decretului nr.712/1966 și nr.218/1960.

Bunica reclamantului, numita S. A. a fost soră cu proprietarul

tabular S. L., astfel că reclamantul face parte din clasa a II-a a

colateralilor privilegiați, ce cuprinde frații și surorile defunctului S. L.

precum și descendenții acestora.

Instanța de fond a mai reținut , din extrasul din „Registrul de

naștere”, că proprietarii tabulari ai imobilului au avut o  fiică pe nume

S. E. născută în anul 1913, căsătorită cu numitul P. S. în anul 1932, decedată

în anul 1966.

Potrivit actului de adopție nr.3/ august 1951, fiica

proprietarilor tabulari, numita P. E. a înfiat un copil V. A., născută la 6

octombrie 1938, care a dobândit numele de

P.A

.

Numita

P.A

. , face parte din clasa I-a

a descendenților în linie dreaptă față de proprietarii tabulari, este în viață,

în prezent fiind cazată la Azilul de Noapte din

Oradea

,

conform adresei nr.289752 din 5 noiembrie 2003.

Conform principiului priorității clasei de moștenitori în

ordinea stabilită de lege, între moștenitorii din clase diferite, consacrat în dispozițiile

art.669-675 Cod civil, sunt chemați în primul rând la moștenire, moștenitorii

din clasa I-a, cu excluderea celor din clasele II,

III

și

IV

.

Numai în lipsa moștenitorilor din clasa I sau dacă aceștia sunt

renunțători sau nedemni vin la succesiune moștenitorii din clasa a II-a.

Reclamantul nu a dovedit că fiica proprietarilor tabulari, ori

nepoata de fiică ar fi renunțători la moștenire ori nedemni, astfel că simpla

existență a numitei P. A. ce face parte din clasa I-a de moștenitori, înlătură

de la moștenire pe reclamant, ce face parte din clasa a IV-a de moștenitori.

Pe de altă parte, potrivit art.651 Cod civil, data în raport de

care se determină persoanele chemate la moștenire și drepturile ce li se cuvin,

este data decesului antecesorului părților, defunctul S. L., ceea ce exclude

considerarea vreunei alte date, cum ar fi apariția Legii nr.10/2001, ca moment

al deschiderii succesiunii.

Or, la data deschiderii succesiunii defunctului S. L., 6

octombrie 1930, singura moștenitoare cu vocație succesorală a fost fiica

acestuia care a înlăturat de la moștenire pe frații defunctului, iar faptul că

nepoata de fiică P. A. nu a solicitat restituirea imobilului în temeiul Legii

nr.10/2001 nu constituie o împrejurare de natură să-i dea posibilitatea reclamantului

de a obține imobilul revendicat.

Reclamantul G. A. I.,  prin mandatar,  a declarat apel

susținând că în mod greșit, prima instanță  a respins acțiunea pe

considerentul că nu ar fi persoană îndreptățită la restituirea imobilului,

deoarece a făcut dovada cu acte de stare civilă că este rudă de gradul

IV

cu fostul proprietar, iar un alt moștenitor în grad mai

apropiat, deși este în viață nu a formulat cerere de restituire.

Curtea de Apel

Oradea

, Secția civilă

mixtă, prin decizia nr.502/A din 28 septembrie 2005, a admis apelul, a

desființat sentința atacată și a trimis cauza pentru o nouă judecată la aceeași

instanță, pentru soluționarea fondului, cu motivarea că de vreme ce succesorul

din clasa I-a de moștenitori nu a demarat procedura prevăzută de Legea

nr.10/2001, nu-l înlătură pe moștenitorul dintr-o clasă inferioară care și-a

manifestat expres și în termenul legal intenția de a revendica imobilul preluat

de stat de la succesorii săi.

Primăria orașului Valea lui Mihai, a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, întemeiat pe motivul de casare prevăzut  de

art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținând că reclamantul nu se încadrează

în categoria persoanelor prevăzute de art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001.

Recursul este fondat.

Potrivit art.4 (2) din Legea nr.10/2001, „de prevederile

prezentei legi beneficiază și moștenitorii persoanelor fizice îndreptățite”.

O primă obligație care-i incumbă moștenitorului pentru a

succede, este aceea că el să dovedească propria sa calitate, fie că ne aflăm în

prezența unei succesiuni testamentare ori a uneia legale.

În acest fel, moștenitorul dovedește aptitudinea sa de a succede

și vocația lui ereditară.

Aptitudinea de a succede, reprezintă întrunirea unor prealabile

condiții legale în persoana unui succesibil, condiții în absența cărora devine

inoperabilă

vocația sa succesorală.

Potrivit art.654-658 Cod civil, aceste condiții sunt:

-

moștenitorul să existe la momentul deschiderii succesiunii;

-

să nu fie nedemn;

-

să aibă vocație la succesiune;

A avea vocație legală

înseamnă a fi chemat la succesiune potrivit regulilor instituite de lege.

În conformitate cu prevederile art.659 Cod civil, la succesiune,

vin numai descendenții, ascendenți și colateralii privilegiați, care sunt

grupați în patru categorii, denumite clase.

Prezența unui descendent, indiferent de grad, înlătură de la

moștenire orice rudă din celelalte trei clase.

În speță, reclamantul intimat rudă de gradul

IV

(bunica sa, dinspre mamă a fost soră cu numitul S. L.), nu a dovedit că

nepoata  proprietarilor tabulari P. A., descendent de gradul I ar fi

nedemnă de a succede ori că ar fi renunțat la moștenire.

Nici o dispoziție legală nu conferă dreptul reclamantului de a succede

la moștenirea defunctului S. L., înlăturând-o  pe descendenta de gradul I,

în viață, P. A., chiar dacă aceasta nu și-a manifestat în mod expres intenția

de a revendica imobilul în litigiu, cum greșit a reținut instanța de apel.

Față de aceste considerente, Înalta Curte a admis recursul

, a casat decizia atacată , fiind păstrată sentința tribunalului.