ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7527/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin dispoziția nr. 1535/2004 emisă de Primăria orașului Avrig s-a respins cererea formulată de petentele P.L., P.M., M.L. și S.E. privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc pentru imobilul înscris în C.F. Sacadate, cu motivarea că petentele nu au calitatea de moștenitori ai defunctului G.I., fost proprietar al imobilului. Împotriva acestei dispoziții a formulat contestație P.M., care a solicitat anularea dispoziției, susținând că este succesor de gradul IV și pentru teren a încasat despăgubiri de la detentorul actual, C. Avrig. Prin sentința civilă nr. 591 din 20 iulie 2005 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția civilă, s-a respins contestația, reținându-se lipsa calității procesuale active a contestatoarei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că imobilul în litigiu a fost proprietatea defunctului G.I. și a trecut în proprietatea statului ca efect al confiscării penale. Defunctul nu a avut descendenți sau antecesori direcți, astfel că sunt chemați la succesiune colateralii, doar până la gr. IV inclusiv; contestatoarea însă este succesor de gr. V cu proprietarul tabular, fiind stră-strănepoată de soră a acestuia. Sentința pronunțată în cauză a fost atacată cu apel de către contestatoare, care a susținut că se află în gr. IV de rudenie față de defunctul G.I., fiind strănepoata surorii acestuia E.P., predecedată la data decesului autorului. Prin decizia civilă nr. 1219/A din 18 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia s-a admis apelul, s-a desființat sentința și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Sibiu.

În motivarea deciziei s-a reținut că la judecarea cauzei în fond a nu a fost lămurită calitatea de moștenitor a contestatoarei, deși apelantei i a fost recunoscut gr. IV de rudenie de către C.C. Avrig și a primit despăgubiri de la aceasta în calitate de deținător al terenului. Prezenta contestație are ca obiect contravaloarea și cuantumul despăgubirilor pentru construcțiile ce au fost demolate și pentru rezolvarea acestui litigiu era necesar a se completa probatoriul prin efectuarea unei expertize tehnice pentru a se putea face dovada existenței construcțiilor, valoarea construcțiilor existente, valoarea construcției demolate și stabilirea nivelului despăgubirilor în baza Legii nr. 10/2001. Primăria orașului Avrig a declarat recurs împotriva deciziei sus menționate, invocând drept temei legal prevederile art. 304 pct. 8 C. proc.

civ. În dezvoltarea motivelor de recurs se susține că decizia pronunțată în apel este nelegală întrucât a dat o altă interpretare instituției reprezentării prevăzute de art. 664-668 C. civ., întrucât P.O. care a venit la moștenirea unchiului său, dr. I.G., în locul mamei sale, E.P. predecedată, este gradul III de rudenie cu dr. I.G., copii și nepoții acestuia având gradul IV și respectiv V de rudenie, aceste ultime grade de rudenie mergând în nume propriu la moștenire după antecesorii lor. Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, combătând motivele invocate. Verificând decizia atacată cu recurs în raport de criticile invocate și prevederile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul în cauză este nefondat, în sensul considerentelor ce succed.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că fostul proprietar al imobilului în litigiu, dr. I.G. a decedat la data de 14 martie 1962, fără a avea descendenți, ascendenți sau soț supraviețuitor, astfel că moștenirea sa s-a transmis pe linie colaterală descendenților surorii sale E.P., predecedată la data de 23 martie 1956. În conformitate cu dispozițiile art. 665, art. 662 și art. 672 C. civ. descendenții din frați beneficiază de reprezentare numai până la gradul IV, pe linie colaterală legea conferind vocație succesorală generală numai până la acest grad. În speță, ultima rudă de gradul IV, cu vocație de a veni prin reprezentare la succesiunea defunctului era P.T., tatăl contestatoarei.

Întrucât acesta a decedat la data de 18 mai 2001, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 dar înainte de împlinirea termenului prevăzut pentru formularea notificării, a transmis succesoral dreptul de a notifica moștenitoarelor sale. Ca atare, intimata în cauză are calitatea de a formula notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, împrejurare reținută, este adevărat cu altă motivare, și de către instanța de apel. Față de aceste considerente, Înalta Curte urmează a respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria orașului Avrig împotriva deciziei nr. 1219/A din 18 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2006.