ÎCCJ, decizie (scj.ro #81946)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #81946) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Contestație
împotriva dispoziției primarului formulată, în baza Legii
nr
. 10/2001, de moștenitorul care nu și-a dovedit
calitatea.
Cuprins pe materii.
Drept civil. Drept de proprietate. Contestație împotriva
dispoziției primarului formulată, în baza Legii
nr
.
10/2001, de moștenitorul care nu și-a dovedit calitatea.
Index alfabetic.
Drept civil
-
Contestație împotriva dispoziției
primarului formulată, în baza Legii
nr
.
10/2001, de moștenitorul care nu și-a dovedit calitatea.
Legea
nr
.
10/2001
art
. 3,
art
. 4 alin
(2)
O primă obligație care-i incumbă
moștenitorului pentru a putea succeda, este aceea ca el să dovedească propria
sa calitate, fie că ne aflăm în prezența unei succesiuni legale, fie în
prezența unei succesiuni testamentare.
Prin aceasta, el dovedește
aptitudinea sa de a succede, și vocația lui succesorală.
Vocația succesorală constă, la rândul
ei, în faptul de a fi chemat sau de a fi îndreptățit la moștenirea unei
persoane.
Din punct de vedere probator, dovada
calității de moștenitor se poate face prin certificatul de moștenitor, eliberat
de notarul public, în temeiul Legii
nr
. 36/1995
referitoare la notarii publici și la activitatea notarială.
Alte acte juridice care dovedesc
calitatea de moștenitor, pot fi testamentul, actele de stare civilă care atestă
rudenia sau filiația cu titularul dreptului de proprietare
.
Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală,
decizia
nr
. 2160 din 8 martie 2007.
La data 15 aprilie 2005 G.N., a solicitat anularea
dispoziției
nr
. 525 din 31 martie 2005 emisă de
Primarul comunei
Murgași
, județul
Dolj
și obligarea acestuia la restituirea în natură a imobilului format din moară și
teren în suprafață de 9,00 ha, situat și satul Picăturile, comuna
Murgași
, județul
Dolj
și
despăgubiri bănești pentru utilajele ce au aparținut morii.
În motivarea acțiunii contestatorul a
arătat că imobilul în litigiu, a fost proprietatea defunctului G.G., a fost
preluat abuziv de Statul Român restituirea fiind posibilă.
A mai arătat că, este fiul natural al lui
G.G., născut din relația pe care mama sa a avut-o cu acesta in urma relației care
nu a fost oficializată și nici nu a fost stabilită paternitatea printr-o
hotărâre judecătorească.
Dincolo de faptul că G.N. este tatăl său
natural, contestatorul a mai susținut că între el și defunct există și o
relație de rudenie colaterală, care rezultă cu ușurință din identitatea de nume
și înscrisurile depuse.
Prin sentința civilă
nr
.
125 din 17 februarie 2006 Tribunalul
Dolj
, a respins
contestația cu motivarea că a fost promovată de o persoană fără a avea
calitatea de moștenitor.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a
reținut, în esență, următoarele:
Din actul de identitate al contestatorului
rezultă că la rubrica „numele tatălui” nu există nici o mențiune care să
ateste paternitatea acestuia, astfel încât susținerile formulate nu au nici un
suport probatoriu.
Mai mult, din raportul privind respingerea
notificării formulate de contestator, reiese că pentru același imobil au depus
notificări numiții M.G., M.E. și I.C.P., în calitate de nepoți de soră ai
defunctului G.G., situație ce rezultă și din adresa
nr
.
697/1992, emisă de Primăria comunei
Murgași
.
Curtea de Apel Craiova, Secția civilă, prin
decizia
nr
. 584 din 5 iulie 2006, a respins apelul
contestatorului cu aceleași argumente, nu a făcut dovada legăturii de rudenie
cu defunctul G.G. și nici dovada calității de colateral.
Împotriva deciziei menționată mai sus,
contestatorul a declarat recurs, reiterând că ar calitatea de rudă colaterală
de gradul IV, având vocație succesorală, cum rezultă din declarațiile
martorilor.
Recursul nu este întemeiat.
În
art
. 3 din
Legea
nr
. 10/2001, legiuitorul definește persoanele
îndreptățite la restituire, categoriile respective fiind enumerate limitativ,
prevăzându-se că sunt îndreptățite persoanele fizice, proprietare la data
preluării în mod abuziv a imobilelor.
Singura excepție este prevăzută în
art
. 4 alin. (2) din lege, în sensul că de ea beneficiază
și moștenitorii persoanei fizice îndreptățite, prin succesiune legală sau
testamentară.
Așadar, o primă obligație care-i incumbă
moștenitorului pentru a putea succeda, este aceea ca el să dovedească propria
sa calitate, fie că ne aflăm în prezența unei succesiuni legale, fie în
prezența unei succesiuni testamentare.
Prin aceasta, el dovedește aptitudinea sa
de a succede, și vocația lui succesorală.
Vocația succesorală constă, la rândul ei,
în faptul de a fi chemat sau de a fi îndreptățit la moștenirea unei persoane.
Din punct de vedere probator, dovada
calității de moștenitor se poate face prin certificatul de moștenitor, eliberat
de notarul public, în temeiul Legii
nr
. 36/1995
referitoare la notarii publici și la activitatea notarială.
Alte acte juridice care dovedesc calitatea
de moștenitor, pot fi testamentul, actele de stare civilă care atestă rudenia
sau filiația cu titularul dreptului de proprietare.
În speță din actul de stare civilă al
recurentului rezultă că la rubrica „numele mamei” este trecută, G.F. iar la
rubrica „numele tatălui” nu există nici o mențiune.
Din adeverința emisă de Primăria comunei
Murgași
, rezultă că numitul G.G. născut la 24 aprilie 1913
în comuna
Murgași
și soția sa G.M. născută în anul
1906, ambii decedați, nu au avut copii sau alți moștenitori legali.
Pe de altă parte, filiația față de tatăl
din afara căsătoriei, se putea stabili fie prin recunoașterea voluntară de
paternitate, fie prin hotărâri judecătorești de stabilire a paternității, fapt
ce nu a fost dovedit.
De asemenea, recurentul nu a făcut nici
dovada legăturii de rudenie existente între G.F. și pretinsul tată G.G., pentru
a se putea stabili calitatea de colateral, gradul IV.
În consecință, recursul declarat de
contestator, este
nefondat
și a fost respins.