ÎCCJ, decizie (scj.ro #83208)

. Probe Proba cu expertiză. Neregularitatea decăderii din proba cu expertiză sub motiv de neplată a onorariului de expert, în condițiile reglementate de art.170 alin.4 Cod procedură civilă Reclamanta a solicitat proba cu expertiza contabilă prin cererea de apel, dar nu a fost încunoștiințată de admiterea acestei probe și de obligația achitării onorariului de expert. Instanța, făcând aplicarea art.170 alin.3 Cod procedură civilă, a decăzut-o pe apelanta reclamantă din proba solicitată, iar cauza s-a soluționat, cu neobservarea faptului că în speță devin incidente prevederile art.170 alin.4 Cod procedură civilă în sensul că depunerea sumei se va putea face și după împlinirea termenului, amânarea judecății nefiind pricinuită de apelantă.

(Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr.206 din 29 ianuarie 2008) Prin sentința nr.9713, Tribunalul București – Secția comercială a admis în parte acțiunea promovată de reclamanta AVAS în contradictoriu cu pârâta A.U.P. și, în consecință, a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare – cumpărare acțiuni și a obligat-o pe pârâtă la restituirea acțiunilor și la plata sumei reprezentând daune interese. Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea reconvențională. Instanța de fond a reținut culpa pârâtei constând în neexecutarea obligației de plată a prețului și a făcut aplicarea art.21 alin.1 1 din O.U.G. nr.25/2002 pentru acordarea penalităților și a prevederilor art.21 alin.1 pentru respingerea pretenției pârâtei obiect al cererii reconvenționale de restituire a prețului.

Instanța de fond a constatat imposibilitatea efectuării raportului de expertiză în condițiile în care expertul a precizat că pârâta nu poate fi contactată iar reclamanta nu i-a pus la dispoziție documentele solicitate. În contra sentinței a declarat apel reclamanta AVAS criticând măsura instanței de fond de a nu administra proba cu expertiza contabilă deși onorariul de expert a fost plătit fără a face aplicarea prevederilor art.175 Cod procedură civilă. Revenirea asupra expertizei trebuia însoțită de restituirea ordinului de plată sau de obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată, iar asupra cererii vizând obligarea pârâtei în continuare la plata daunelor interese până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, instanța nu s-a pronunțat.

Curtea de Apel București – Secția a VI-a comercială prin decizia nr.238 din 9 mai 2007 a respins apelul declarat de reclamantă ca neîntemeiat. Instanța de apel a reținut că sarcina probei conform art.1169 Cod civil este în sarcina reclamantei care în conformitate cu art.112 alin.2 Cod procedură civilă trebuia să depună la dosar actele doveditoare. Pentru a beneficia de prevederile art.175 Cod procedură civilă reclamanta trebuia să dovedească că documentele sunt la partea potrivnică și oricum în condițiile O.G. nr.25/2002 aceasta putea să solicite să primească toate documentele cumpărătoarei în derularea contractului de privatizare. În apel deși s-a încuviințat apelantei proba cu expertiza aceasta nu s-a efectuat întrucât apelanta nu a depus onorariu de expert.

Restituirea onorariului de către instanța de fond nu a fost dispusă întrucât reclamanta nu a investit-o cu o cerere în acest sens. Reclamanta AVAS a declarat recurs împotriva deciziei menționate pentru motivele prevăzute de art.304 pct.5 Cod procedură civilă solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. Cu privire la motivul prevăzut de art.304 pct.5 Cod procedură civilă, recurenta invocă: neregularitatea decăderii din proba cu expertiză sub motiv de neplată a onorariului de expert cât timp la dosar nu există adresa de înștiințare în acest sens iar potrivit art.170 alin.4 instanța trebuia să-i permită plata până la următorul termen. Recursul este întemeiat.

Potrivit art.170 alin.1 Cod procedură civilă, când s-a încuviințat o expertiză partea care a propus-o este obligată ca, în termen de 5 zile de la încuviințare să depună suma statornicită iar potrivit alin.3, neîndeplinirea obligației atrage decăderea, pentru acea instanță, din dovada încuviințată. În speță, reclamanta a solicitat proba cu expertiză contabilă prin cererea de apel, iar la termenul din 25 aprilie 2007 instanța de apel a încuviințat această probă stabilind onorariu provizoriu încunoștiințând părțile. Măsura dispusă pentru încunoștiințarea apelantei nu s-a executat, la dosar neexistând o copie a adresei în acest sens iar la termenul acordat partea fiind lipsă, instanța făcând aplicarea art.170 alin.3 Cod procedură civilă a decăzut-o pe apelantă din proba cu expertiza iar cauza s-a judecat.

În atare situație, instanța de apel trebuia să observe că devin incidente prevederile art.170 alin.4 Cod procedură civilă în sensul că depunerea sumei se va putea face și după împlinirea termenului, amânarea judecății în cazul dat nefiind pricinuită de apelantă. Așadar, reținând prejudicierea reclamantei prin soluționarea cauzei cu neobservarea formelor legale conform art.105 alin.2 Cod procedură civilă, Înalta Curte a admis recursul, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare în raport de prevederile art.304 pct.5 Cod procedură civilă.