ÎCCJ, decizie (scj.ro #83391)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83391) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Contract de prestări servicii. Clauza penală.
Nulitate absolută.
Penalități de întârziere
Cuprins pe materii:
Drept civil. Contracte
sau convenții. Efectul convențiilor.
Obligația
cu termen
Index alfabetic:
-clauza penală
-contract de prestări
servicii
-efectul convențiilor
-penalități
de întârziere
art.1023 C.civ.
Dreptul prestatorului
de a solicita aplicarea sancțiunilor contractuale, prevăzute în
clauza penală, nu se poate naște înainte de scadența
plății prețului convenit, pentru că numai atunci se poate
constata dacă beneficiarul și-a îndeplinit sau nu această obligație
contractuală corelativă, ce-i revine.
(Secția comercială, decizia
nr.3001 din 8 octombrie 2007)
Reclamanta SC R.P.O. SA Constanța a chemat în judecată pe
pârâta SC R. SA Călărași, pentru obligarea la plata sumei de
1.695.933.152 lei, penalități de întârziere, în achitarea
facturilor.
Pârâta SC R. SA Călărași a formulat o cerere
reconvențională, prin care a solicitat constatarea
nulității absolute parțiale a clauzei penale, în ceea ce
privește data de la care se pot calcula penalitățile de întârziere.
Prin sentința civilă nr.23 din 26 octombrie 2006, Tribunalul
Constanța a admis în parte acțiunea reclamantei și cererea
reconvențională a pârâtei, a constatat nulitatea absolută
parțială a clauzei penale inserate în contractul de prestări
servicii încheiat de părți, în ceea ce privește momentul de la
care încep să curgă penalitățile de întârziere; a obligat
pe pârâtă la plata sumei de 69.222 (Ron), penalități de
întârziere și 2.560,90 (Ron), cheltuieli de judecată
Curtea de Apel Constanța, prin decizia civilă nr.19 din 8
decembrie 2006, a admis apelul reclamantei, a schimbat sentința
civilă, în tot, în sensul că a obligat pe pârâtă la plata sumei
de 156.904 (Ron), penalități de întârziere și 7.874 (Ron),
cheltuieli de judecată și a respins cererea reconvențională
a pârâtei. Totodată, a fost respins apelul pârâtei, ca nefondat.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești,
pârâta SC R. SA Călărași a declarat recurs, solicitând, în
esență, respingerea apelului reclamantei, întrucât părțile
au convenit ca plata facturilor să se facă în 60 de zile de la data
emiterii, situație în care trebuia constatată nulitatea absolută
parțială a clauzei referitoare la achitarea penalităților
de întârziere de la data emiterii facturii.
Recursul este fondat.
Din examinarea probatoriilor administrate, în cauză, s-a constatat
că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat în temeiul
contractului de prestații portuare nr.984 din 22 martie 2002, privind
primirea, depozitarea și expedierea mărfurilor, manevrare vagoane,
cântărire, prelucrare și transmitere documente de expediție a
mărfurilor.
În acest context, la capitolul modalități și
condiții de facturare și plată, părțile au stabilit
că „pentru prestațiile legate direct de exportul mărfurilor,
prestatorul emite factura în baza documentelor prezentate de beneficiar,
în calitate de exportator iar beneficiarul efectuează plata în maxim 60 de
zile de la data emiterii, în lei (cu T.V.A. inclus) la cursul BNR al zilei de
terminare a operațiunilor.
În cazul neachitării valorii facturilor la termenul scadent, se vor
aplica penalități de 0,2% din valoarea fiecărei facturi, pentru
fiecare zi de întârziere de la data emiterii.
Potrivit acestor dispoziții contractuale, părțile au
stabilit, pe de o parte, ca scadența să fie la 60 de zile de la data
emiterii facturilor, iar pe de altă parte, penalitățile de
întârziere să fie datorate de la data emiterii facturilor.
Or, cât timp scadența a fost stabilită la 60 de zile de la
emiterea facturilor, până la împlinirea acestui termen, când beneficiarul
prestației poate face oricând plata acestora, reclamanta nu poate pretinde
penalități de întârziere în plată, întrucât numai după
împlinirea acestui termen, poate fi constatat refuzul de plată sau
întârzierea la plata prețului.
Dreptul prestatorului de a solicita aplicarea sancțiunilor
contractuale, prevăzute în clauza penală, nu se poate naște
înainte de scadența plății prețului convenit, pentru
că numai atunci se poate constata dacă beneficiarul și-a îndeplinit
sau nu această obligație contractuală corelativă, ce-i
revine.
În situația în care clauza penală acordă prestatorului
dreptul de a pretinde penalitățile de întârziere, chiar și
înainte de a se fi încălcat obligația de plată a prețului
de către beneficiar, deci anterior producerii unui prejudiciu, aceasta este
nelegală, în raport cu dispozițiile art.1023 C.civ., așa cum
corect s-a reținut prin soluția instanței de fond.
Obligația pârâtei la plata de penalități de întârziere de
la data emiterii facturilor, anterior scadenței prevăzute la 60 de
zile, contravine dispozițiilor art.966 C.civ, fiind deci ilicită,
împrejurare în care respingerea cererii reconvenționale a pârâtei, este
greșită.
În consecință, s-a admis
recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei civile nr.19 MF din 8
decembrie 2006 a Curții de Apel Constanța, Secția
Comercială, Maritimă și Fluvială, Contencios Administrativ
și Fiscal și s-a modificat decizia recurată, în sensul
respingerii apelului declarat de reclamantă împotriva sentinței
civile nr.23/MF din 19 aprilie 2006 a Tribunalului Constanța, Secția
Maritimă și Fluvială.