ÎCCJ, decizie (scj.ro #85214)

Cadru

militar trecut direct în retragere. Ajutor neimpozabil acordat la trecerea în

retragere prevăzut de art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999

privind

salarizarea și alte drepturi ale personalului militar. Neîndeplinirea

condițiilor legale.

Ajutorul prevăzut la art. 31

alin. (2) din Legea nr. 138/1999 și anume două solde lunare brute neimpozabile,

se acordă numai cadrelor militare în activitate trecute în rezervă cu drept de

pensie și nu celor ce au trecut direct în retragere, cum este cazul

reclamantei.

Secția de contencios administrativ, decizia nr.1107 din

16 martie 2004

Reclamanta B.M. a solicitat, în contradictoriu cu Penitenciarul Oradea și

Direcția Generală a Penitenciarelor București obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor

bănești neachitate integral, conform art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr.

138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar. În

motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la 1 martie 2000 a fost trecută în

rezervă cu drept la pensie de serviciu, conform Deciziei nr. 123487/7 aprilie

2000 a Serviciului de Pensii Militare.

La trecerea în rezervă, unitatea avea obligația să-i plătească soldele brute cu

titlu de ajutor neimpozabile, aspect precizat în adeverința nr. 22596 din 21

februarie 2002 eliberată de Penitenciarul Oradea, în sumă de 104.138.888 lei,

dar a încasat suma de 79.184.924 lei, reținându-se nejustificat cu titlu de

impozit suma de 24.953.964 lei.

Curtea de Apel Oradea a respins acțiunea reclamantei, precum și cererea de

chemare în garanție a pârâtei Direcția Generală a Penitenciarelor București

împotriva Ministerului Finanțelor Publice.

Instanța a reținut că la 1 martie 2000 reclamanta a trecut în rezervă cu drept

de retragere având vocație la pensie de serviciu, ocazie cu care în baza art.

31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999,  i s-au acordat 10 solde lunare nete.

Potrivit art. 31 alin. (1) Legea nr.138/1999, în vigoare de la 1 august 1999,

la trecerea în rezervă sau direct în retragere, cu drept la pensie, cadrele

militare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar

și ca salariat civil în cadrul ministerelor și instituțiilor centrale prevăzute

la art. 1, beneficiază de un ajutor neimpozabil stabilit în raport cu solda

lunară brută avută în luna schimbării poziției de activitate.

La data de 1 ianuarie 2000 a intrat în vigoare O.G. nr. 73/1999, care în art. 6

lit. f) prevede că sunt scutite de impozit sumele reprezentând ajutoarele

stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate cadrelor militare la

trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie, sau pentru cele

care nu îndeplinesc condițiile de pensie.

Art. 86 din O.G. nr. 73/1999 a abrogat prevederile art. 9 lit. c) referitoare

la reduceri sau scutiri de impozit pe venit din Legea nr. 80/1995 privind

Statutul cadrelor militare, precum și orice alte dispoziții contrare.

Din interpretarea textelor menționate, a rezultat că prevederea art. 31 alin.

(1) din Legea nr. 138/1999 privind stabilirea ajutorului neimpozabil în raport

de solda lunară brută contravine prevederilor art. 6 lit. f) din O.G. 73/1999,

potrivit cărora sunt neimpozabile doar ajutoarele stabilite în raport cu solda

lunară netă, considerente pentru care a fost abrogată prin art. 86 Ordonanța

Guvernului 73/1999 aliniat ultim, fiind o dispoziție contrară prevederilor

ordonanței.

Instanța a constatat că Penitenciarul  Oradea a stabilit corect ajutorul

acordat reclamantei la trecerea sa direct în retragere, la 1 martie 2000.

Cu referire la acordarea ajutorului conform art. 31 alin. (2) Legea nr.

138/1999, cadrele militare în activitate trecute în rezervă cu drept de pensie

de serviciu, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de reglementările în

vigoare, mai beneficiază pentru fiecare an rămas până la limita de vârstă, de

un ajutor egal cu două solde lunare brute neimpozabile.

Acest drept s-a acordat doar cadrelor militare trecute în rezervă, condiție

neîndeplinită de reclamantă.

Pe de altă parte, întrucât reclamantei i s-a acordat din eroare și acest

drept,  prin ordinul de zi pe unitate de impunere s-a dispus

recuperarea  sumei încasate necuvenit.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, arătând că legiuitorul a

stabilit prin .O.U.G. nr. 136/2000 aplicarea noului mod de impozitare pentru

plățile făcute, începând cu data de 1 ianuarie 2000, deși actul normativ a

intrat în vigoare la data de 22 septembrie 2000.

Impozitul pe venit are caracter global anual. În cursul anului de exercițiu

financiar, modul de calcul al impozitului pe veniturile periodice poate fi

modificat pe întregul an, urmând ca după expirarea anului să se facă

regularizarea prin compararea impozitului plătit cu cel global datorat,

ținându-se seama și de eventualele venituri realizate din alte surse.

Recursul este nefondat.

Referitor la impozitul reținut conform art. 31 alin. (1) din Legea nr.

138/1999, s-a avut în vedere art. 6 pct. f) din O.G. nr. 73/1999 privind

impozitul pe venit, în sensul că ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară

netă sunt scutite de impozit pe venit. Ca atare, ajutoarele pentru trecerea în

rezervă sau direct în retragere cu drept la pensie se acordă în raport de solda

lunară netă avută în luna schimbării poziției de activitate și nu în raport de

solda brută.

O.U.G. nr. 136/2000 a definit baza de calcul a soldei lunare nete, respectiv

din solda lunară brută din ultima lună de activitate, se scade o sumă prin

aplicarea asupra acesteia a baremului lunar de impozitare, în vigoare la data

stabilirii soldei lunare nete.

Drepturile cu titlu de ajutor, pentru reclamantă, conform art. 31 alin. (1) din

Legea nr.138/1999, așa cum a constatat instanța de fond, au fost calculate și

impozitate corect, avându-se în vedere reglementările în vigoare la data

trecerii direct în retragere.

Cu referire la ajutorul prevăzut la art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999 și

anume două solde lunare brute neimpozabile, acest ajutor este acordat numai

cadrelor militare în activitate trecute în rezervă cu drept de pensie și nu

celor ce au trecut direct în retragere, cum este cazul reclamantei.

Cum acest drept i s-a acordat recurentei din eroare, situația a fost rezolvată

prin Ordinul de zi pe unitate de impunere privind recuperarea sumei încasate

necuvenit.

Față de cele de mai sus, recursul a fost

respins ca nefondat.