ÎCCJ, decizie (scj.ro #86657)

Recurs. Cazul de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 5 C. proc. pen. Inculpat arestat preventiv în altă cauză Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile de atac ordinare. Recursul Indice alfabetic: Drept procesual penal - caz de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 5 C. proc. pen. - inculpat arestat preventiv în altă cauză C. proc. pen., art. 375 alin. (3), art. 385 9 alin. (1) pct. 5 În conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. (3) C. proc. pen., judecarea apelului nu poate avea loc decât în prezența inculpatului, când acesta se află în stare de deținere. În raport cu dispozițiile citate, cazul de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 5 C. proc.

pen. este incident, dacă judecarea apelului a avut loc fără participarea inculpatului, arestat preventiv în altă cauză. I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 412 din 4 februarie 2010 Prin sentința nr. 1081 din 18 septembrie 2006, pronunțată de Tribunalul București, Secția I penală, în fond după rejudecare, s-au dispus următoarele: I. 1. În temeiul art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, a fost condamnat inculpatul l.L. la pedeapsa de 5 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani. 2. În temeiul art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen., a fost condamnat inculpatul l.L.

la pedeapsă de 6 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani. 3. În temeiul art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen., a fost condamnat inculpatul l.L. la pedeapsa de 6 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani. În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. a fost aplicată inculpatului l.L. pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a), b), c), d) și e) C. pen. II. 1. În temeiul art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul O.E. la pedeapsa de 6 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani. 2. În temeiul art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul O.E. la pedeapsa de 8 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. a fost aplicată inculpatului O.E. pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. În temeiul art. 86 4 C. pen. s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei Topoloveni, definitivă prin decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș, pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul O.E. urmând să execute pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. S-a făcut aplicare art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a), b), c), d) și e) C. pen.

III. În temeiul art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul O.M. la pedeapsa de 5 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani. În temeiul art. 86 4 C. pen. s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 123/2001 a Judecătoriei Topoloveni, definitivă prin decizia penală nr. 787/2001 a Tribunalului Argeș, pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul O.M. să execute pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicare art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a), b), c), d) și e) C. pen. IV. În temeiul art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen., a fost condamnat inculpatul R.D. la pedeapsa de 7 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani. 2. În temeiul art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat inculpatului R.D. pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. S-a făcut aplicare art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a), b), c), d) și e) C. pen. Prin decizia nr. 18/A din 18 ianuarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și familie, au fost admise apelurile inculpaților R.D., O.M., O.E. și l.L. și a fost înlăturată pedeapsa accesorie prevăzută în art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. Prin decizia nr. 5437 din 14 noiembrie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, au fost admise recursurile inculpaților, a fost casată în întregime decizia atacată și s-a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecarea apelurilor acestora.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și familie, la data de 26 februarie 2008. Prin decizia nr. 51 A din 2 martie 2009 a Curții de Apel București, Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și familie, au fost admise apelurile formulate de inculpații O.M., O.E., R.D. și l.L. împotriva sentinței nr. 1081 din 18 septembrie 2006 pronunțată de Tribunalul București, Secția I penală, a fost desființată, în parte, sentința apelată și, rejudecând: 1. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicate inculpatului O.E.

și s-au repus în individualitatea lor pedepsele. A fost redusă pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată inculpatului O.E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută în art. 13 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., la 7 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. a fost aplicată inculpatului O.E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 3 ani. În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. au fost contopite pedepsele principale de 6 ani și respectiv 7 ani închisoare și cele două pedepse complementare și a fost aplicată inculpatului pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În temeiul art. 86 4 C. pen. s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 123/2001 pronunțată de Judecătoria Topoloveni, definitivă prin decizia nr. 787/2001 pronunțat de Tribunalul Argeș, pe care a cumulat-o cu pedeapsa de 7 ani aplicată în cauză, urmând ca inculpatul O.E. să execute pedeapsa de 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) și b) din același cod. 2. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc.

pen., s-a încetat procesul penal față de inculpatul O.M., întrucât acesta a decedat. 3. S-a înlăturat pedeapsa accesorie prevăzută în art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. aplicată inculpaților R.D. și l.L. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Împotriva acestei decizii au declarat, în termenul legal, recursuri inculpații R.D., O.E. și l.L. Examinând recursurile declarate de inculpații R.D., O.E. și l.L. împotriva deciziei instanței de apel, în raport cu motivele de recurs invocate întemeiate pe cazurile de casare prevăzute în art. 385 9 alin. (1) pct. 18 și 14 C. proc. pen. pentru inculpatul R.D., art. 385 9 alin. (1) pct. 21, 18, 14 din același cod referitor la inculpatul O.E.

și art. 385 9 alin. (1) pct. 6, 21, 9, 10, 18, 14 C. proc. pen. pentru inculpatul l.L., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursurile inculpaților sunt fondate, însă în temeiul unui alt caz de casare decât cel invocat, art. 385 9 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., ca fiind prioritar, în recursul inculpatului O.E., și anume art. 385 9 alin. (1) pct. 5 din același cod, ca urmare a încadrării motivului de recurs în concret menționat în acest din urmă caz, care prevalează în raport cu toate celelalte motive evidențiate, pentru următoarele considerente: Din analiza cauzei în apel rezultă că la termenul de judecată de la 16 februarie 2009 „la apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: apelantul-inculpat R.D., cercetat în stare de libertate, personal și asistat de avocat ales C.I.

(...), pentru apelanții-inculpați O.M. și O.E. a răspuns apărător ales L.l. (...), pentru apelantul-inculpat l.L. a răspuns avocat ales T.C. (...), martora B.L., lipsind apelanții-inculpați O.M., O.E., l.L. și intimatele-părți vătămate. Procedura de citare este legal îndeplinită (...)”, consemnări ce se găsesc în încheierea de la data precizată, încheiere în care, de asemenea, au fost evidențiate și concluziile părților din dezbateri, fiind amânată succesiv pronunțarea, pentru data de 23 februarie 2009, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, precum și pentru data de 2 martie 2009, având nevoie de timp pentru a delibera. Din verificarea aceluiași dosar al curții de apel, rezultă că la dosar se află dovada de îndeplinire a procedurii de citare a apelantului inculpat O.E., citat în comuna L., sat C. pentru termenul de judecată de la 16 februarie 2009, existând mențiunea de primire de către B.T., rudă cu destinatarul.

În raport cu cele mai sus arătate, precum și față de mențiunea că inculpatul O.E. se află arestat la Penitenciarul Colibași, din data de 14 august 2007, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 2311/109 din 14 august 2007 emis de Tribunalul Argeș, care a fost prelungit până la data de 31 ianuarie 2010, așa cum rezultă din adresa nr. 15620/DSDRP din 7 ianuarie 2010 emisă de Administrația Națională a Penitenciarelor, stare de arest în care se află și în prezent și la termenul de astăzi, în recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că la data judecării apelurilor declarate de inculpații O.M., O.E., R.D. și l.L., de către Curtea de Apel București, Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și familie, la data de 16 februarie 2009, când au avut loc dezbaterile și respectiv 2 martie 2009, când a fost pronunțată decizia, apelantul inculpat O.E.

a lipsit, fiind citat doar la adresa indicată, în condițiile în care acesta se afla arestat preventiv încă din data de 14 august 2007, la Penitenciarul Colibași, prezența la judecată a apelantului inculpat aflat în stare de arest, chiar într-o altă cauză, fiind obligatorie. Astfel, instanța de apel nu a dat dovadă de rol activ cu privire la verificarea motivului de neprezentare a apelantului inculpat la termenul stabilit, încălcând nu numai dispozițiile art. 4, dar și art. 375 alin. (3) și art. 314 C. proc. pen. În conținutul art. 375 alin. (3) C. proc. pen. se prevede că „judecarea apelului nu poate avea loc decât în prezența inculpatului, când acesta se află în stare de deținere”, iar potrivit art. 314 din același cod: „(1) Judecata nu poate avea loc decât în prezența inculpatului, când acesta se află în stare de deținere.

(2) Aducerea inculpatului arestat la judecată este obligatorie.” Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de apel, judecând apelurile declarate de inculpați, în lipsa apelantului inculpat O.E., care era arestat într-o altă cauză, prezența sa fiind obligatorie, a pronunțat o decizie cu încălcarea dispozițiilor art. 375 alin. (3) și art. 314 C. proc. pen., ce se sancționează cu nulitatea absolută, în condițiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen. Astfel, motivul de recurs invocat de către recurentul inculpat O.E. este fondat, fiind incident cazul de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 5 C. proc. pen., așa cum a fost apreciat ca urmare a încadrării în acest caz, din cel inițial invocat, și anume art. 385 9 alin. (1) pct. 21 C. proc.

pen. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că neregularitatea citării apelantului inculpat O.E. la data judecării apelului, invocată în recurs, de chiar partea căreia i s-a produs o vătămare prin încălcarea dispozițiilor legale în materia citării, are drept consecință rejudecarea cauzei în apel în ansamblul ei, fată de toți titularii căii ordinare de atac exercitate, având în vedere natura și participația inculpaților la infracțiunile reținute în sarcina acestora. Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că motivul de recurs privind lipsa de procedură arătată este preeminent, față de consecința pe care o impune, respectiv rejudecarea cauzei în apel, în raport cu celelalte motive invocate de recurenți întemeiate pe cazurile de casare expres arătate.

Față de aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. c) teza l C. proc. pen., a admis recursurile declarate de recurenții inculpați împotriva deciziei nr. 51 A din 2 martie 2009 a Curții de Apel București, Secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și familie, a casat în integralitate decizia atacată, a trimis cauza spre rejudecarea apelurilor inculpaților la instanța de apel, Curtea de Apel București, și a constatat că recurentul inculpat O.E. este arestat în altă cauză.