ÎCCJ, Secția I civilă
ÎCCJ, Secția I civilă (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cererii de
completare dispozitiv, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 18 iulie
2012, petenta a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 281 ind. 2 C. proc.
civ., completarea dispozitivului Încheierii nr. 3174 din 9 mai 2012 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, dată în Dosarul nr. 2634/1/2012,
în sensul pronunțării instanței asupra obligării la plata cheltuielilor de
judecată în favoarea petentei, în cuantum de 2.000 RON.
În susținerea
cererii, petenta a arătat că, prin întâmpinarea depusă de către aceasta la
dosar, a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată anexând totodată
Chitanța din 17 aprilie 2012, în cuantum de 2.000 RON, reprezentând onorariu de
avocat.
Înalta Curte, contată
că cererea de față este nefondată pentru următoarele considerente:
Prin Încheierea nr.
3174 din 9 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a
cărei completare se solicită, s-a respins cererea de strămutare formulată de
petenta S.C. P.R. S.R.L.
Referitor la
solicitarea petentei de completare a dispozitivului încheierii de mai sus, cu privire
la cheltuielile de judecată, se reține, în raport de dispozițiile art. 274
alin. (1) C. proc. civ., că temeiul acordării acestora părții care a câștigat
procesul este culpa procesuală a adversarului său, căzut în pretenții.
Or, respingerea
cererii de strămutare nu demonstrează culpa procesuală și nu reprezintă o
"cădere în pretenții", în sensul textului menționat.
Astfel, cererea de
strămutare este un incident procedural, pus de legiuitor la îndemâna părții
care are îndoieli asupra imparțialității instanței pe rolul căreia se află
litigiul.
Ca atare, faptul că
judecătorii învestiți cu cererea de strămutare au apreciat că soluționarea
acesteia poate fi făcută în condiții de obiectivitate la instanța inițial
sesizată, nu înseamnă că petentul are culpa procesuală la care se referă art.
274 alin. (1) C. proc. civ.
De asemenea,
respingerea cererii de strămutare nu înseamnă că partea care a cerut
strămutarea a căzut în pretenții, deoarece, fiind incident procedural, judecata
acesteia nu vizează fondul pretențiilor deduse judecății.
În plus, dosarul a
cărui strămutare s-a solicitat prin prezenta a fost soluționat la 4 aprilie
2012, anterior formulării cererii de strămutare. Pentru cele ce preced; Înalta
Curte găsește cererea de completare a dispozitivului ca nefondată, urmând a fi
respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge cererea de completare a dispozitivului
Încheierii nr. 3174 din 9 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
secția I civilă, formulată de petenta C.D.G.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 12 septembrie 2012.
Procesat de GGC - CL
++++++++++++++++++++
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE
CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA I CIVILĂ
Încheierea
nr. 5226/2012
Dosar nr.
719/45/2011*
Ședința publică din
12 septembrie 2012
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
În drept, potrivit dispozițiilor art. 19
alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.
71/2011, începând cu data de 1 octombrie 2011, Înalta Curte de Casație și
Justiție este organizată în 4 secții: secția I civilă, secția a II-a civilă,
secția penală și secția de contencios administrativ și fiscal, 4 complete de 5
judecători și Secțiile Unite, cu competență proprie.
În lipsa unor norme
de competență materială (care nu se confundă cu normele de organizare
judiciară) prin care să se statueze în sensul că doar anumite categorii de
cauze ar fi date în competența uneia dintre secțiile civile care funcționează
la nivelul aceleiași instanțe, sintagma cu competență proprie prevăzută de
dispoziția legală menționată distinge, în mod evident, între competențele
proprii și comune ale celor două secții civile și competențele celorlalte
secții ale instanței supreme, precum și competența completelor de 5 judecători.
Alocarea unor
competențe, specializate, distinct de competențele comune, completelor de
judecată ce funcționează la nivelul celor două secții civile, începând cu data
de 1 octombrie 2011 și până la 1 ianuarie 2012 (termen prelungit succesiv până
la data de 13 aprilie 2012 și mai apoi, pentru viitor, fără termen) s-a
realizat prin hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011 a Colegiului de conducere
al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit Anexei 1 a
hotărârii menționate, în cadrul secției I civile funcționează complete
specializate pentru soluționarea dosarelor având ca obiect cererile formulate
în materia Legii nr. 10/2001, în materia revendicării și în materia
exproprierii, dintre care două complete specializate și în soluționarea
dosarelor având ca obiect cererile în materia proprietății intelectuale.
Prin aceeași hotărâre
a Colegiului de conducere, s-a stabilit că restul dosarelor civile înregistrate
după data de 1 octombrie 2011, cu excepția celor date în competența completelor
specializate care funcționează la nivelul secției a II-a civilă, având diverse
obiecte identificate în Nomenclatoarele de obiecte, se împart între cele două
secții civile ale instanței supreme, în proporție de VI pentru fiecare dintre
acestea, prin utilizarea aplicației E.
În speța supusă
analizei, se constată că obiectul dosarului, respectiv "declarare
simulație" nu se circumscrie competențelor specializate alocate
completelor de judecată ale secției I civile și nici competențelor specializate
alocate completelor de judecată ce funcționează la nivelul secției a II-a
civile, ci se circumscrie în sfera competențelor comune, alocate completelor de
judecată de la nivelul ambelor secții civile.
Se constată însă că
dosarul a fost repartizat aleatoriu spre soluționare secției a II-a civile,
prin intermediul aplicației E. - bifa repartizare între secții, repartizarea
efectuându-se în considerarea competențelor comune alocate completelor de
judecată de la nivelul acestei secții și nu a competențelor specializate.
Prin urmare,
competența soluționării prezentului dosar aparținea completului învestit
inițial cu judecata sa.
Așa fiind, cum
completul de judecată al secției a II-a civile a fost desemnat să judece cauza
în concordanță cu prevederile Hotărârii nr. 10 din 22 septembrie 2011 a Colegiului
de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosarul urmează a fi scos
de pe rolul secției I civile și înaintat, spre competentă soluționare, secției
a II-a civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inițial sesizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Scoate de pe rol cauza având ca obiect cerere de
revizuire formulată de revizuienții P.C. și P.E.C. împotriva Deciziei nr. 284
din 25 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă și o
înaintează secției a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
inițial sesizată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 12 septembrie 2012.
Procesat
de GGC - CL