ÎCCJ, decizie (scj.ro #83355)

15. Hotărârea adunării generale a acționarilor. Motive de nulitate absolută. Prescripția dreptului la acțiune Cuprins pe materii: Drept comercial. Societăți comerciale. Funcționare. Adunare generală Index alfabetic: -adunare generală -hotărârea adunării generale -interes social obștesc -nulitate absolută art.132 alin .( 3),Legea nr.31/1990 Potrivit art. 132 alin .( 3) din Legea nr.31/1990, cu privire la legalitatea hotărârilor adunării generale, când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată.

(Secția comercială, decizia nr.1109 din 13 martie 2007) Prin sentința nr.11, pronunțată de Tribunalul Brăila, Secția comercială și de contencios administrativ, în camera de consiliu, la 22 decembrie 2005, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SIFMoldova SA Bacău în contradictoriu cu pârâta SC C. SA Brăila și s-a anulat parțial hotărârea AGEA din 5 mai 2005, respectiv pct.3 privind garantarea cu active din patrimoniul societății a unei scrisori de garanție bancară de 891.032,32 USD, solicitată de SC T. SRL Brăila la B. C. R. SA, Sucursala Brăila și anume imobilul Baza Nord și imobilul Fabrica de Case, fiind respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că hotărârea AGEA din 5 mai 2005 a fost publicată în Monitorul Oficial la 24 mai 2005, acțiunea în anulare fiind introdusă la 9 iunie 2005, cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art.132 alin.(2) din Legea nr.31/1990 republicată, calculat, potrivit dispozițiilor art.101 alin.(1) și art.104 C.proc.civ.

Convocatorul din 18 aprilie 2005, publicat în Monitorul Oficial la 22 aprilie 2005, respectă prevederile art.117 alin.(2) și (3) din Legea nr.31/1990 republicată, dar nu și pe cele ale art.117alin.(7), întrucât aceasta nu cuprinde detaliat și explicit problematica ce urma a fi dezbătută, fiind făcute referiri de ordin general privind acordarea de garantare cu active pentru buna executare a contractelor, în vederea desfășurării activității societății, fapt ce a determinat o vătămare a intereselor acționarilor prin lipsa de informare, conform art.2 din Instrucțiunile nr.8/1996 ale CNVM, neputând fi suplinită prin punerea la dispoziție a documentelor și materialelor informative, spre consultare.

Nerespectarea de către acționarul majoritar SC B. SA a dispozițiilor art.127 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată și încălcarea interdicției impusă de art.210 din Legea nr.297/2004 privind piața de capital, referitoare la folosirea în mod abuziv a poziției deținute de acționari, nu atrag nulitatea hotărârii ci răspunderea patrimonială acționarilor în culpă. S-a mai reținut că pârâta a respectat prevederile art.241alin .( 1) din Legea nr.297/2004 privind adoptarea hotărârii de către AGEA și că reclamanta nu a precizat în ce a constat încălcarea dispozițiilor art.225 din lege.

Curtea de Apel Galați, Secția comercială, maritimă și fluvială, prin decizia nr.94 din 20 iunie 2006 a admis apelul declarat de pârâta SC C. SA Brăila, a schimbat în tot sentința și, în rejudecare, a respins ca fiind prescrisă acțiunea în anularea hotărârii AGEA a societății pârâte din 5 mai 2005. Instanța de apel a reținut ca fiind greșit respinsă excepția prescripției, deoarece termenul de 15 zile prevăzut de art.131alin. (2) din Legea nr.31/1990 se va calcula (conform art.1887 C. civ.) din ziua imediat următoare celei în care s-a publicat hotărârea în Monitorul Oficial, 24 mai 2005, urmând a se împlini la 8 iunie 2006 și cum acțiunea a fost înregistrată la data de 9 iunie 2005, formularea ei s-a făcut cu nesocotirea termenului legal.

Apreciind că motivul de nelegalitate pe care se fundamentează acțiunea în anulare, art.117alin.(7) din Legea nr.31/1990, neexplicitarea punctului de pe ordinea de zi a adunării constituie o cauză de nulitate relativă, nu absolută, nu s-a reținut imprescriptibilitatea acțiunii, generată de dispozițiile art.132 alin.(2) din Legea nr.31/1990 republicată. Împotriva acestei decizii, reclamanta SIF Moldova a declarat recurs , pentru nelegalitate, arătând că: - în mod greșit, instanța de apel a apreciat ca fiind prescrisă acțiunea, deoarece calcularea termenului se face conform art.101 C. proc. civ. coroborat cu art.291 din Legea nr.31/1990, art.1alin.(2) C. proc.civ. și art.721 C.proc. civ., ultima zi fiind 9 iunie 2005; - motivele de nulitate invocate sunt motive de nulitate absolută, calificarea lor de către instanță, ca fiind de nulitate relativă, fiind greșită, iar prin modul de redactare al convocatorului s-a încălcat dreptul la informare.

Recursul este fondat. Reclamanta recurentă a investit instanța cu o acțiune în anularea unei hotărâri AGA, pentru cauze de nelegalitate, prevăzute de art.117 alin .( 7) din Legea nr.31/1990 republicată, în redactarea în vigoare la data promovării ei, și determinate de încălcarea dreptului la informare al acționarilor, așa cum este el configurat atât de Legea nr.31/1990 cât și de Legea nr.297/2004 privind piața de capital și respectiv de art.2 din Instrucțiunile nr.8/1996 ale Comisiei Naționale de Valori Mobiliare. Totodată, societatea în speță este una deschisă, tranzacționată pe piața de capital. Nerespectarea acestor prevederi legale nu este sancționată expres cu nulitate absolută, dar caracterul lor de norme imperative, care ocrotesc un interes social, obștesc iar nu unul personal, impune această sancțiune.

În atare situație, devine operant art.132 alin .( 3) din Legea nr.31/1990, republicată, conform căruia: „când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil”. Cum problema prescriptibilității dreptului la acțiune, în termenul prevăzut de art.132alin.(2) din lege nu se mai pune, în mod greșit, instanța de apel a procedat la calcularea lui mai înainte de a califica corect, în sensul precizat, natura cauzelor de nulitate, invocate de reclamantă în acțiune, ca afectând hotărârea AGA contestată. Pentru considerentele care preced, Înalta Curte a admis recursul, a casat decizia atacată și a trimis cauza la aceeași instanță, pentru soluționarea apelului pe fond.